Delincventa Juvenila - Cauze si Forme de Manifestare

Extras din referat Cum descarc?

Delincventa juvenila: cauze si forme de manifestare
Inca din cele mai vechi timpuri, ganditorii au fost preocupati sa descopere resorturile care il determina pe om sa savarseasca infractiuni. Incepand cu Aristotel, Montesquieu, Voltaire, Rousseau, Beccaria si Bentham, constatam un interes major pentru aceasta tema de studiu. 
Toate lucrarile in domeniu par sa fie de acord ca delincventa juvenila, spre deosebire de delincventa adultilor, prezinta o serie de trasaturi specifice care o particularizeaza.
Vorbind despre ceea ce il determina pe minor sa savarseasca infractiuni, cercetatorii au ridicat o serie de intrebari:
- Minorul este delincvent sau bolnav?
- Delincventa juvenila nu trebuie considerata ca un fenomen banal si pasager?
- Minorul este delincvent sau victima?
Un raspuns comun tuturor ar putea fi acela ca lipsa de finalitate a sistemului social cu privire la nevoile urgente ale tanarului, incidenta factorilor endogeni sau exogeni determina criminalitatea juvenila 
Ca forma speciala de devianta sociala, delincventa juvenila defineste ansamblul conduitelor minorilor si tinerilor aflate in conflict cu normele de convietuire sociala acceptate si recunoscute intr-o societate. Considerat, de cele mai multe ori, ca un efect al inadaptarii sociale sau al deficientelor de comportament si personalitate din perioada adolescentei, fenomenul de delincventa juvenila ridica o serie de probleme teoretice, metodologice si preventive pentru cercetatori, specialisti si practicieni din diverse discipline.
Ignorat sau chiar negat in perioada regimului totalitar din Romania, fenomenul delincventei juvenile s-a amplificat sensibil in perioada de tranzitie de dupa 1989 
Perioada caracterizata printr-un ansamblu de transformari evolutive, extrem de nuantate, de natura bio-psihosociala, care definesc incheierea formarii principalelor valori morale si dobandirea unei creativitati personale si marcand stabilizarea personalitatii, adolescenta reprezinta cea mai complexa etapa de dezvoltare a tanarului. Conturarea unei morale personale a adolescentului este dependenta de experientele fundamentale pe care acesta si le-a insusit in familie, in scoala, in grupul de prieteni , adica in grupurile care au exercitat cele mai penetrante influente asupra formarii si evolutiei constiintei sale morale. Evolutia constiintei morale permite adolescentului sa adopte conduite morale autonome in care se exprima fie dezacordul, fie acordul intre planul intelectual (intelegerea normelor morale) si cel afectiv (constientizarea afectiva a necesitatii reflectarii acestor norme). De exemplu, o serie de adolescenti pot avea o intelegere adecvata a continutului normelor morale, dar sa nu actioneze potrivit acestei intelegeri, comitand o serie de abateri si incalcari flagrante ale normelor de comportare in familie, scoala sau in societate. Exista cazuri in care incapacitatea de interiorizare afectiva a semnificatiei normelor morale se datoreaza unor tulburari de comportament ale adolescentului, favorizate de un climat educativ cu valente negative pentru care familia apare, in primul rand, responsabila. 
Departe de aconstitui un fenomen omogen, definit printr-o etiologie specifica si prin motivatii stricte de natura antisociala, delincventa juvenila cunoaste definitii si acceptiuni extrem de diverse, care includ, deopotriva, tat manifestarile deviante cat si actele de incalcare sau transgresare a legii penale comise de tineri 
Absenta unor criterii comune, concise si adecvate genereaza o serie de ambiguitati in definirea delincventei juvenile, aceasta notiune ingloband o serie de conduite, conditii si situatii de viata unite prin normativul penal. Desemnand, in general, conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu au implinit varsta majoratului, termenul de delincventa ca atare se aplica la diferite forme de comportament si la categorii eterogene de minori si adolescenti: cei care transgreseaza legea, cei abandonati de parinti sau educatori si care se integreaza unor anturaje nefaste potential delincvente, cei care au fugit de acasa sau din mediul scolar ca urmare a aplicarii unor sanctiuni aspre, brutale, vagabondand, cei care au nevoie de protectie si ingrijire pentru diferite motive (decesul parintilor, tulburari de comportament, dezorganizarea familiei).
Considerand ca expresia delincventa juvenila se poate aplica la tot ceea ce ,,displace" adultilor privind conduita tinerilor, J. Jasinski evidentiaza ca in legislatia cu privire la minori, spre deosebire de cea aplicata adultilor, sunt considerate delicte o serie de conduite care nu intra in incidenta infractionalitatii ca atare Acestea sunt comportamente a caror natura delictuala nu se poate defini decat prin consecintele sale. Daca consecinta nu s-a produs, tanarul nu reprezinta decat un delincvent potential, care este sanctionat in mod preventiv, prin masuri disciplinare pentru erorile educatorului. Delincventa juvenila, in ansamblul sau , nu este altceva decat consecinta absentei sprijinului moral oferit de adult, a lipsei de protectie si ingrijire primite in familie, a esecului activitatii de educatie morala primita in scoala Un minor delincvent este, de fapt, o victima si nu un vinovat constient la responsabilitatile ce i se imputa 
Revenind la definitia delincventei juvenile din punctul de vedere al varstei majoratului penal: varsta majoratului penal difera de varsta majoratului civil. Codul penal roman stabileste urmatoarele limite de varsta privind raspunderea penala a minorului:
- Minorii aflati sub varsta de 14 ani nu raspund penal pentru faptele lor intrucat exista prezumtia absoluta ca sunt lipsiti de discernamant, neavand deci capacitatea intelectuala, afectiva si volitiva de a percepe fapta licita si consecintele negative ale acesteia
- Minorii aflati intre 14 si 16 ani raspund penal numai daca se dovedeste, pe baza expertizei medico-psihiatrice, ca au actionat cu discernamant
- Minorii intre 16 si 18 ani raspund penal intocmai ca adultii
Identificarea ,,cauzelor crimei"poate fi considerata problema centrala a criminologiei. Cunoasterea cauzala sau etiologia criminala cunoaste doua categorii de teorii, dupa cum a fost interpretata crima: ca fenomen individual sau colectiv.


Fisiere in arhiva (1):

  • Delincventa Juvenila - Cauze si Forme de Manifestare.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!