Deficiență mintală de gradul I

Definitii

Termenul a fost introdus in nomenclatura in 1909 de Dupré si a fost reluat si largit de Vermeylen in 1924. El este utilizat ca fiind sinonim cu insuficienta mintala si are un inteles variabil la diferiti autori.

A. Binet considera subiectul ca avand capacitate de comunicare orala si scrisa cu cei din jur, dar manifesta o intarziere de 2-3 ani in perioada scolara fara ca aceasta sa fie determinata de carente educative. Debilul poate trece neobservat in perioada prescolara daca nu prezinta tulburari de comportament si anomalii fizice evidente.

R. Zazzo considera ca diferentierea acestor forme apare la varsta scolara manifestandu-se prin dificultati de invatare si gandire inferioara. Debilul din scoala nu va fi la fel in profesie. In scoala elevii sunt supusi aceluiasi ritm de inaintare, cei cu 2-3 ani intarziere nu fac fata, insa in societatea adultă ierarhiile se exprimă altfel prin foarte multe profesii. Deficitul se manifesta numai in cazul solicitarii intelectuale, se poate integra in activitate.

Deficienta mintala usoara este prima zona a deficientei mintale, exprimandu-se printr-o insuficienta relativa la exigentele societatii care sunt variabile de la o societate la alta si de la o varsta la alta determinantii sunt biologici, normali sau patologici şi au efect ireversibil.

Debilitatea mintala poate fi produsul intarzierii de dezvoltare biologica, psihologica sau in combinatie. Dezvoltarea embrionara cat si cea din timpul copilariei poate fi influentata nociv pe durata mare, acest lucru ducand din pacate la retardul mintal sau deficit de dezvoltare.

Debilitatea mintala poate fi: usoara, moderata, severa si profunda.

- Debilitatea usoara are ca etalon conventional de masurare 50-70 QI

Copiii cu acest tip de debilitate au un aspect fizic absolut normal, sunt educabili si orice deficiente senzoriale sau motorii sunt abia perceptibile. Majoritatea copiilor cu o astfel de debilitate au capacitati de comunicare si un comportament social normal si pot trece destul de usor ca absolut normali in colectivitate. Pot trai aboslut normal, independent.

- Debilitatea moderata (QI 35-49)

Deja debilitatea se face prezenta. Pot atinge nivelul mintala al unui copil de 5-7 ani la varsta adulta. Cu atentie si ingrijiri deosebite pot depasi acesta limita. Pot invata sa comunice, sa vorbesca desi intr-o forma nu foarte complicata, pot avea grija de ei insisi sub o oarecare supraveghere. Ajungand la maturitate pot desfasura activitati simple si rutiniere, adica ce necesita operatii care se repeta. In general se descurca singuri dar pot fi imprevizibili uneori. Au uneori probleme in coordonarea miscarilor, si comportament agresiv unii dintre ei.

- Debilitatea severa ( QI 20-34)

Dezvoltarea acestor copii este foarte incetinita inca din primii ani de viata. Ating capacitatea intelectuala a unui copil de 2-3 ani. Pot invata prin exercitii repetate si munca asidua depusa de parinti sau asistenti sociali sa aiba grija de ei sub supraveghere stricta. Comunica extrem de simplificat. Sociabilitatea lor este redusa, iar activitatile desfasurate limitate. In cadrul acestui tip de debilitate mintala exista o categorie speciala, asa numitii "idioti savanti", care au capacitati extraordinare doar intr-un anumit domeniu: cei care fac socoteli in minte foarte rapid cu numere foarte lungi, cei care deseneaza extraordinar, etc.

- Debilitatea profunda (QI sub 20)

Foarte putini dintre ei pot avea grija de ei insisi, constand in activitati esentiale. Pot comunica extrem de greu, mai mult onomatopeic. Relatiile lor sociale se reduc la persoanele care il ingrijesc.

Exista si o debilitate mintala falsa, pseudodebilitate, manifestata prin saracia culturala, sociala, economica. Lipsa acestora priveaza copilul de stimulatiile, motivatiile necesare dezvoltarii normale, acesti copiii ramanand la un nivel mimim de dezvoltare pe toate planurile.

Cauzele care duc la o debilitate mintala sunt multiple:

- factorii genetici - ereditatea saraca, mutatii genetice;

- factorii socioculturali - familiile care isi cresc copiii in zone marginale ale vietii sociale, culturale si chiar economice;

- factorii biochimici si metabolici - exista peste 25 boli rare metabolice (diabetul, deficitul lipidelor, proteinelor, etc.)

- factorii pre, peri si postnatali - infectii virale, ale mamei in primele 2-3 luni de sarcina (sifilis, rubeola, meningita, encefalopatii, etc.)

- factori toxici - transmisi de catre mama inasarcinata (intoxicatii medicamentoase, incompatibilitate RH, intoxicatii cu substante nocive, etc.)

- factori fizici - in special legati de momentul nasterii, travaliului ( utilizarea forcepsului, lipsa oxigenului pe durate lungi in timpul nasterii, etc.)

- factori radianti - radiatiile duc la mutatii genetice, anomalii cromozomiale, tulburari de dezvoltare embrionara

alti factori, uneori inexplicabili.

Asa cum am spus mai sus, exista asa numitii "idioti savanti", "calculatori de calendare" dar si "calculatori prodigiosi", cu un talent deosebit la desen, cu o memorie extraordinara. Acestea sunt cazuri paradoxale. Aceste persoane pot avea o vorbire la nivelul unui copil de 2-3 ani dar o memorie extraordinara.