Constituirea Monografiei Sociologice

Extras din referat Cum descarc?

Definitoriu pentru caracterizarea monografiei sociologice gustiene este dubla sa configuratie: sistem de gandire sociologica si, simultan, metoda de investigatie empirica.
Sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte, teze care se structureaza pe urmatoarele principii:
a. societatea se compune din unitati sociale;
b. esenta societatii este vointa sociala;
c. vointa sociala se actualizeaza in manifestari constitutive economice si spirituale, reglementate de manifestari juridice si politice;
d. vointa sociala este conditionata in manifestarile ei de cadrele vietii sociale: cadrul cosmic, biologic, psihic si istoric;
e. schimbarile suferite de societate in timp prin activitatile desfasurate si sub influenta factorilor conditionanti sunt denumite procese sociale;
f. inceputurile de dezvoltare surprinse in realitatea prezenta si care pot fi prevazute se numesc tendinte sociale.
1. VOINTA SOCIALA
Teoria vointei sociale constituie dimensiunea cea mai contestata si etichetata in termenii de ,,infundatura" a sistemului sociologic, caracter confuz, nestiintific, eclectic, etc. al sociologiei lui Dimitrie Gusti, atribuite atat de catre unii discipoli cat si de majoritatea exegetilor si comentatorilor operei profesorului. Evaluarea critica a acestei teorii a vointei sociale a condus in anii postbelici la cristalizarea, aproape fara controverse, a unui stereotip de interpretare a conceptiei gustiene de factura reductionista. Daca in ceea ce priveste celelalte teorii care alcatuiesc sistemul sociologic intemeiat de D. Gusti - teoria ,,cadrelor", a ,,manifestarilor", a ,,unitatilor sociale" a ,,paralelismului sociologic" - a existat o dezbatere, o evaluare critica a consistentei si validitatii lor teoretice, operationale, nu acelasi lucru se poate afirma despre teoria vointei sociale. Aceasta din urma a fost respinsa ab initio si etichetata fara nici un drept de apel ca nestiintifica, confuza, eclectica. Sub presiunea normativa a paradigmei marxiste acestui segment din gandirea si conceptia lui Gusti nu i s-a putut gasi nici o legitimitate, nici o posibilitate de recuperare stiintifica.
1.1. Statutul teoriei vointei sociale in ansamblul sistemului sociologic gustian
Repunerea in campul dezbaterilor stiintifice a problematicii gustiene a vointei sociale, a capacitatilor explicative si interpretative ale teoriei vointei sociale constituie un demers reparatoriu, de normalizare a criticii sociologice.
Teoria vointei sociale detine un loc central atat in procesul genezei sistemului sau de sociologie cat si in ansamblul conceptiei sale cristalizate. Cu aceasta teorie si prin ea, Gusti si-a sincronizat gandirea teoretica cu cele mai inalte contributii stiintifice ale sociologiei europene, indeosebi germane, generate de disputele cunoscute sub termenul ,,methodenstreit". Spirite stralucite ca W. Wundt, F. Tonnies, M.Weber, Fr. Paulsen, G. Schmoller, C. Simmel, L. Von Wiese s.a. au imaginat o varietate de teorii ale ,,vointei de a exista", ,,vointei de a fi", ,,vointei de a putea", ca argumente valabile in ,,cearta metodelor", pentru a sustine legitimitatea stiintifica a disciplinelor spiritului, din care faceau parte si sociologia, psihologia, filosofia, istoria etc. Gusti insusi a fost studentul si doctorandul lui W. Wundt, in seminarul caruia si-a pregatit teza de doctorat cu un subiect semnificativ ,,Egoism si Altruism: Asupra motivatiei sociologice a vointei practice" (1904) publicata in prestigioasa revista de filosofie si sociologie condusa de Paul Barth.
In lucrarile succesive pe care le-a elaborat, indeosebi in Stiintele sociale, sociologia, politica si etica in interdependenta lor unitara: prolegomene la un sistem (1909-1910), Despre natura vietii sociale (1910), Realitate, stiinta si reforma sociala (1919), Sociologia monografica, stiinta a realitatii sociale (1934), Problema sociologiei. Sistem si metoda. Trei comunicari (1940, Academia Romana), Dimitrie Gusti isi precizeaza si desavarseste teoria vointei sociale, careia ii confera un statut de centralitate in ansamblul sistemului sociologic.


Fisiere in arhiva (1):

  • Constituirea Monografiei Sociologice.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!