Consilierea copiilor cu unul sau ambii părinți alcoolici

1. Introducere

“Răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul

rând părinților, aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile față de copil ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.”

Asta prevede Capitolul I la Articolul 5, Aliniatul 2 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Ne întrebăm, însă, cați oameni, câți dintre părinți, cunosc interesul superior al copilului. Răspunsul vine clar și evident, răspândit peste tot în societatea noastră, inclusiv în politici sociale, media sau în scara blocului.

Deși când vorbim despre copil și încălcarea drepturilor acestuia ne gândim instinctiv la abuz, neglijare sau exploatare, copiii suferă din mult mai multe motive decât ne-am putea imagina. Unul dintre cele mai puternice motive pentru destabilizarea emoțională a copilului în cadrul familial sunt consumul excesiv de alcool, dar și efectele acestuia asupra comportamentului și atitudinii părintelui consumator de alcool.

Consumul de alcool este deja o tradiție bine întipărită în obiceiurile românului autentic, însă amploarea fenomenului într-o societate modernă, în care se promovează, cel puțin la nivel teoretic și ideologic, sănătatea fizică și psihică a persoanelor, este de nedorit. În anul 2014, o statistică a Organizației Mondiale a Sănătății ne plasează ca țară pe locul 4 mondial, în topul țărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor pe an, respectiv 14,4 litri.

Este important să știm că alcoolismul, potrivit site-ului ”Ce se întamplă, doctore?”, se definește ca fiind o ” stare patologică determinată de consumul și dependența față de alcool. Este însoțită de tulburări de personalitate și comportament, afectarea importantă unor organe și sisteme ale organismului (alcoolopatie)”.

Luând în considerare faptul că alcoolismul se întâlnește destul de frecvent în societatea noastră, precum și faptul că persoanele consumatoare de alcool se confruntă cu tulburări de personalitate și comportament, este important să avem în vedere impactul acestor manifestări asupra membrilor familiei persoanei consumatoare de alcool, mai ales asupra copiilor.

2. Studiu de caz

M. este un baiat în vârstă de 7 ani, care se confruntă cu o situație dificilă la nivel familial și emoțional. Din istoricul familiei reținem că tatăl lui M. consuma alcool încă înainte de căsătoria cu G., mama lui, însă exista un comportament civilizat, presărat doar din când în când cu certuri și violență verbală a acestuia față de cei din jur. Cu 8 ani în urmă, când a avut loc căsătoria celor 2, T. (tatăl copilului) a exagerat consumul de alcool, ajungând la spital în comă alcoolică. Timp de 4 ani, T. nu a mai consumat alcool în cantități considerabile, limitându-se la a consuma alcool doar în cadrul unor petreceri, din ”respect pentru cei din jur”. În urmă cu 3 ani, însă, decesul tatălui lui T. a declanșat din nou consumul excesiv de alcool al acestuia, ajungând la un consum zilnic, indiferent de factorii de mediu în care se afla, ceea ce a dus la pierderea serviciului, înrăutățirea situației financiare a familiei, precum și la violență maritală asupra lui G.

Martor al episoadelor de alcoolism și violență ale tatălui său, M. se autoizolează în camera sa, părăsind camera doar când tatăl pleacă, nu mănancă în prezența acestuia, prezintă teamă și panică în fața unor zgomote mai puternice sau a tonului ridicat al celor din jur. La școală, M. nu se implică în activitățile colegilor săi chiar dacă este solicitat, nu răspunde voluntar întrebărilor în clasă, devenind chiar agresiv la insistențele colegilor săi.

Chiar dacă G. a renunțat la căsnicie de 2 luni, M. are același tip de comportament, evitând apropierea de bărbați în general, mai ales de cei cu vocea mai puternică sau care au consumat alcool.