Comunitati Sociale

Extras din referat Cum descarc?

0. Contextul politic al comunitatii si comunitarismul (text)
Sociologia lui Tonnies, de la care am ales sa pornim demersul nostru
explicativ, apare, ca si cea franceza, in contextual "crizei profunde a ordinii
dupa destramarea legitimismului monarhic si bisericesc. De aici au pornit
toti acei Topoi centrali ai pozitiilor conservatoare si progresiste, de
promovare sau de revolutionare a sistemului, pina in ziua de azi." (Rehberg,
1993, p. 26) Reducind-o la expresia sa limita, problema teoretica si
existentiala era aceea de sti ce pierdem si ce cistigam, ca oameni, prin
ducerea la indeplinire a proiectului modern ?
1. Problema politica a comunitatii
Chiar daca in cele de fata ne intereseaza doar aparitia si intelesul
sociologic al conceptului de comunitate, nu putem deci sa facem abstractie
de cimpul problematic mai larg din care face parte in mod definitoriu. Si
aceasta din doua motive complementare. Pe de o parte, modul in care
Tonnies isi elaboreaza conceptul de comunitate (Gemeinschaft) in opozitie
cu cel de societate (Gesellschaft) este o luare de pozitie in acest context si
trebuie abordat prin raportare la acesta. Cu atit mai mult cu cit, in acest
context, relatia comunitate-societate este formulata ca o problema moralpolitica
a vremurilor, care in-formeaza oarecum in subsidiar abordarea "pur"
sociologica. Pe de alta parte, deoarece altfel nu am intelege actualitatea
problemei comunitare si am fi tentati, poate, sa o consideram un aspect
revolut de istorie a sociologiei sau a filosofiei politice. Ori, pe linga faptul
ca, dupa cum vom vedea, comunitatea este din nou in centrul unor dezbateri
socio-politice (nu la noi, ce-i drept...), ea are ca fundal o serie de probleme
perene ale modernitatii, in speta ale alcatuirii societatilor moderne. Din acest
punct de vedere ea este astfel actuala si la noi, chiar daca nu este pusa ca
atare in dezbaterile de societate existente. Aceasta, partial, si datorita
faptului adesea invocat al inexistentei unei reale gindiri de stinga in Romania
ultimelor decenii - or, de la Marx (trecind prin Tonnies) si pina la
comunitarismul american actual, ideea de comunitate a insotit, de regula,
idealuri si polemici de stinga (Brumlik si Brunkhorst, 1993).
Care este insa << fondul >> acestei probleme ?
Exista, in orice societate moderna, o tensiune intre libertate
(individuala) si ordine (sociala). Libertatea e buna, nu mai e ca pe vremea lui
Ceausescu (nu mai e ca pe vremea regelui, s-ar fi spus imediat dupa
revolutia franceza); riscul ei este insa dezordinea, in masura in care ordinea
nu mai este garantata in afara libertatilor individului. Cum poate fi deci
garantata ordinea sociala in conditiile libertatii individuale ? Aranjamentele
contractuale, care includ si statul, au dat variate si complexe raspunsuri
acestei chestiuni. Dar ce te faci cind "contractul social" nu functioneaza in
fapt, cind el ramine o constructie perfecta despre care se poate reproduce
butada lui Charles Peguy referitoare la morala kantiana: are miinile curate,
dar n-are miini... Sa zicem insa ca functioneaza si ordinea sociala este
obtinuta. Este ea insa si legitima ? Sau, mai nuantat spus, cum poate fi
construita legitimitatea unei ordini comune intemeiata in interesul fiecaruia ?
Exista raspunsuri si aici, dar aceasta nu inseamna ca ele au rezolvat pentru
totdeauna si integral problema. Unul dintre cele mai delicate aspecte pare a
fi cel al autonomiei, adica a ceea ce a constituit, probabil, cea mai mare
promisiune a modernitatii. "Problema ramine bineinteles (si astazi, n.n.)
daca si cum idealul liberal al tolerantei si libertatii subiective mai poate fi
readus in orizontul autonomiei democratice." (Brumlik si Brunkhorst, op.
cit.) Dar sa depasim si acest aspect si sa presupunem ca exista si o ordine
daca nu teoretic cu adevarat legitima, cel putin practic acceptabila. O ordine
sociala intemeiata in libertatea individuala va continua sa puna o problema
mai mult sau mai putin acuta sau acutizata de unii mai mult decit de catre
altii: cum ma regasesc eu, cu libertatea mea, in libertatea ta ? Altfel spus, ce
mai avem noi in comun in afara relatiei contractuale care ne permite sa ne
respectam reciproc libertatile ? Care sunt "bunurile comune" ale unor
indivizi care isi urmaresc consecvent drepturile individuale (problema ce
transpare in preocuparile subiectilor nostri legate "privatizare") ? Desigur,
consimtim cu totii sa "cotizam" pentru anumite bunuri comune cum ar fi
asistenta sanitara, invatamintul, asigurarile sociale, etc. Dar cit de mult
consimtim si ce consimtim sa acceptem in aceasta lista a "bunurilor
comune" ? Uneori alarmant de putin...De asemenea, desigur ca din sfera
libertatii mele individuale face parte si libertatea de a te alege sau nu, de a-l


Fisiere in arhiva (1):

  • Comunitati Sociale.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești.
După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare.
Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!