Michel Albert s-a nascut in 1930, a fost comisar general al Planului si presedinte al Asigurarilor Generale ale Frantei. Michel a publicat multiple eseuri de pedagogie economica si sociala "Le Manifeste radical" 1970, "Les Vaches maigres" 1970.
In acest eseu se prezinta momenetul istoric ce a determinat victoria capitalismului, victorie ce a avut loc pe trei fronturi: 1 - in Anglia (Margaret Thatcher) si S.U.A. (Ronald Reagan) a avut loc prima revolutie conservatoare - revolutia statului minimal. Aici revolutia capitalista a determinat scaderea impozitelor (de la 75% in 1981 la 33% in 1989 in S.U.A.); 2 - in tarile comuniste in Europa de Est; 3 - in sudul Irakului.
Inainte de aparitia capitalismului, de-a lungul intregii istorii, toate tarilr, inclusiv civilizatiile cele mai infloritoare semanau cu ceea ce in zilele noastre poarta numele de Lumea a Treaia.
Capitalismul, adica libera stabilire a preturilor pe piata si libera proprietate asupra mijloacelor de productie nu exclude existenta saracilor. Capitalismul are drept principiu de baza concurenta, piata.
Atata vreme cat comunismul indraznea sa sfideze capitalismul chiar pe terenul acestuia, acela al eficientei economoce, putem, prefacandu-ne a crede in ea sa vorbim de tripartitia: tari capitaliste-tari comuniste.
Imigratia este o problema importanta a secolului 21, cel mai important subiect de dezbatere politica in majoritatea tarilor dezvoltate. Ca si imigratia , saracia este o problema la fel de imporatanta fiind una din acele probleme prin care tarile capitalistese deosebesc unele de altele.
Ca si o definitie a omului sarac, acesta a fost cel mai adesea tratat ca un ins neispravit care nu este bun de nimic, un ratat, un lenes ba chiar un vinovat.
In continuare, o idee formulata sub forma unei intrebai, regasite in carte, si anume: este securitatea sociala favorabila dezvoltarii economice? Raspuns la aceasta intrebare pentru capitalisti este evident negativ, in schimb in ceea ce-I priveste pe capitalistii japonezi, acestia considera ca securitatea sociala nu intra in atributiile statului, ci in a lae intreprinderii.
Un subpunct important intalnit aici, este ierarhia salariilor apriorii aceasta constituie o parghie de o eficitate de neinlociut in logica proprie capitalismului.daca dorim ca muncitorii sa munceasca, trebuie sa-I platim conform randamentului individual. Opinia publica continua sa se pronunte in favoarea economisirii, chiar daca se economiseste din ce in ce mai putin.
In Germania si in Japonia, economisirea este considerata o virtutu nationala pe care fiscalitatea o incurajeaza cat poate mai mult. Si in problema reglementarilor, care ar reduce numarul proceselor, modelul anglo-saxon se opune modelului mult mai strict si anume la modelului german-nipon. Tarile anglo-saxone au incurajat expansiunea pietelor, inlocuind pe cat posibil bancile cu bursele.
Anglo-saxoni afirma ca rolul intreprinderii in materie de educatie si de formare profesionala trebuie sa fie cat mai mic cu putinta din doua motive:-constituie o cheltuiala imediata facuta in vederea unui randament.-iar cel de-al doilea motiv ar fi ca nu mai este timp sa lucreze pe termen lung.
Acestea sunt pe scurt cateva problema cu care se confrunta capitalismul si care il delimiteaza intr-unul neoamerican -ce sa bazeaza pe reusita individuala si pe profitul financiar rapid, si unul renan- ce are drept pentru Germania.
America is back
Revenirea Americii a fost deviza si opera lui Ronald Reagan capitalismul triumfator al lui Reagan continua sa-I fascineze pe detinatorii puteri si chiar pe intelectuali. Reagan a castigat de partea lui media si populatia din asa numitul; razboi al stelelor.
Reagan pune in functiune o retorica imparabila: Nu este, oare, "scutul" arma celor "drepti", in vreme de "sabia" este arma celor "rai". Reagan va fi acuzat ca incearca sa distruga paritatea nucleara mondiala - in avantajul Americii.
Pe 4 noiembrie Ronald Reagan, candidatul Partidului Republican, este ales triumfal, invinge pana si la New York si in statele industriale din nord. Reagan afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca America in prim planul scenei internationale.
Pe de alta parte America este in regres - America sa afla pe primul loc in ce priveste criminalitatea si consumul de droguri, si pe ultimul in privinta vaccinarilor si a participarii la alegeri.
Mije identifica un element comun situatiilor de declin: incapacitatea guvernelor de a tine sub control deficitele statului, adica neputinta lor de a determina acceptarea de catre populatie a impozitelor. Or, daca exista un lucru cu adevarat greu de acceptat de catre americani, acesta este tocmai cresterea impozitelor.
Notiunea de "dualism" devine tot mai frecventata de jurnalisti atunci cand se refera la America. Dualismul reprezinta taietura, segregatia, de fapt "apartheid-ul economic" prezent intr o societate condamnata definitiv sa functioneze "pe doua viteze". Acest dualism s-a generalizat in S.U.A., mai ales ca efect al politicii ultraliberale a lui Reagan. Cel mai important rezultat al liberalismului reaganian a fost, probabil, accentuarea distantei dintre bogati si saraci. Cat despre clasa de mijloc, faimoasa middle class care fusese mandria Americii si cel mai important factor al unitatii de stabilitate, ea isi vede efectivele diminuandu-se an de an. O noua geografie sociala incepe sa-si traseze contururile: saraci mult mai saraci si bogati inca si mai bogati.
Maladiile democratiei americane prezinta multiple simptome:
-neparticiparea la vor: pe vremuri, saracii se revoltau, acum, imbecilizati de opiumul mizeriei lor de zi cu zi, nemediatizabile, ei nici macar nu mai voteaza;
-10% - 15% din populatie nu este recenzata!
-sistemul de invatamant primar si secundar este submediocru;
-tara are cel mai mare numar de analfabeti.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
