Biblioteca Școlară în Era Informațională

1. Alegerea temei

Era informaţională propune inovaţii de infrastructură dar în acelaşi timp dezvoltă instituţii tradiţionale, precum biblioteca, pentru stocarea memoriei umanităţii. Biblioteca mileniului trei va fi biblioteca noastră dar şi a generaţiilor viitoare, care vor şti ce înseamnă cartea, dar mai ales vor integra folosirea calculatorului în viaţa de zi cu zi.

Tinerii care se formează acum ştiu şi înţeleg din ce în ce mai mult că a învăţa, a putea să te informezi cât mai repede şi cât mai bine, înseamnă progres pentru ei şi pentru societate.

Cerinţa de informare este obiectivă. Biblioteca trebuie să fie aptă pentru a răspunde acestei cerinţe, trebuie să furnizeze fiecărui utilizator informaţia de care are nevoie în forma pe care acesta o doreşte.

Biblioteca şcolară vine şi ea în întâmpinarea necesităţii, specific umane, acute şi permanente de informaţie documentară. Ea reprezintă, într-o anumită accepţie, o colecţie structurată de documente (ansambluri modulate de informaţii) ce slujeşte direct un anumit segment de cititori – elevii.

2. Motivarea alegerii temei

În cadrul Bibliotecii de la Scoala nr. 5, Piatra Neamt suntem interesaţi ca beneficiarul - elevul de învăţământ primar sau gimnazial, să obţină documentarea dorită, din perspectiva intereselor sale de cercetare. El dobândeşte, în felul acesta, certitudinea ghidării şi jalonării cercetărilor sale spre ţinta ce şi-a propus-o prin demersul pe care îl face.

Ne-am propus să realizăm cercetarea de faţă tocmai pentru a veni în sprijinul cititorilor nostri. Utilizatorii noştri trebuie să beneficieze de informaţii pertinente şi competitive într-un cadru compatibil cu noile exigenţe ale lumii informaţionale de azi. Încercarea de faţă doreşte să adune date care, analizate, vor putea duce la o îmbunătăţire a activităţii din cadrul Bibliotecii scolare de la şcoala nr. 5 Piatra Neamt.

3. Studierea bibliografiei

1. Rotariu, Traian ; Ilut, Petre – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Iaşi, Polirom, 1997.

2. Ancheta şi metodele ei : chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Iaşi, Polirom, 1998.

3. Stotzel, Jean ; Girard, Alain – Sondajele de opinie publică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975.

4. Novak, Andrei – Elemente de tehnică a sondajului, Bucureşti,2000.

5. Biblioteca : Revistă de bibliologie şi ştiinţa informării, Bucureşti, 1995-2001.

4. Ipoteza

Pentru o bună funcţionare a bibliotecii trebuie să existe o bună organizare a activităţii, ce implică, din punctul nostru de vedere şi o eficientă informare a cititorului.

Ne-am propus să urmărim aceste aspecte la beneficiarul elev, deoarece el reprezintă 95% din totalul cititorilor noştri. Iar dintre elevi i-am studiat mai ales pe cei de la clasele a VIIa si a VIIIa pentru că ei constituie categoria cu cea mai mare pondere între beneficiarii bibliotecii noastre.

5. Instrumentele de lucru şi populatia cercetării

Pentru problemele pe care ne-am propus să le analizăm am efectuat un sondaj sociologic. Aceasta pentru că una dintre particularităţile sondajului sociologic este posibilitatea că acesta se poate elabora şi realiza şi în instituţii mai mici în rândul cărora se situează şi biblioteca noastră. Având în vedere modalitatea relativ simplă de lucru cu sondajul sociologic, acesta poate fi realizat, conform opiniei sociologilor, nu numai de specialişti, ci şi de către bibliotecari, în cazul nostru.

Sondajul sociologic s-a realizat, în analiza de faţă, utilizând metoda anchetei cu ajutorul chestionarului. Ancheta, ca metodă ştiinţifică, presupune "un schimb de informaţii, mai exact o comunicare între cercetător şi anumite elemente (indivizi umani) ale realităţii sociale investigate".

Ancheta se poate realiza în două moduri:

- pe cale orală (ancheta directă)

- în scris (ancheta indirectă) În lucrarea de faţă am utilizat ancheta în scris, prin completarea unui chestionar, care are ca obiectiv producerea unei cunoaşteri ştiinţifice.

Chestionarul rigid sau standardizat rămâne instrumentul cel mai curent în cadrul unei anchete, el este de un ajutor eficace atât anchetatorului cât şi anchetatului, în rolurile lor respective, astfel funcţia lui centrală este dublă. În primul rând, el pune toate persoanele interogate în aceeaşi situaţie psihologică, ceea ce constituie un fapt capital. În al doilea rând, printr-un sistem de notaţii simple, el asigură comparabilitatea răspunsurilor.