Avortul

1.1 Noţiune. Definiţie

Una dintre cele mai controversate şi disputate probleme ale societăţii o reprezintă avortul. Sute de femei oferă anual tributul vieţii unui Moloh (zeu fenician al războiului căruia i se sacrificau copii mici) inconştient, în urma lor lăsând copii fără mame, familii dezbinate şi disperate.

Pentru ca viaţa să se transmită, pentru a lua naştere o nouă fiinţă este necesară unirea celor două celule sexuale: ovulul, celula femeiască şi spermatozoidul, celula sexuală bărbătească. Unirea acestora, fenomen fără de care perpetuarea speciei umane nu este posibilă poartă numele de fecundaţie.

Prin avort se înţelege întreruperea intempestivă a sarcinii, provocată sau spontană, înainte ca produsul de concepţie să se poată adapta condiţiilor de viaţă extrauterină pentru supravieţuirea sa. Avortul reprezintă întreruperea sarcinii înainte de viabilitatea produsului de concepţie. În ţara noastră, avortul este definit ca fiind întreruperea sarcinii înainte de 28 de săptămâni sau expulzarea fătului cu o greutate mai mică de 1000 de grame. În Statele Unite, avortul este considerat ca fiind terminarea naşterii înainte de 20 de săptămâni de gestaţie calculate după prima zi a ultimei menstruaţii.

Dacă avortul este acceptat la o scară mondială atât de mare, de ce rămâne totuşi o problemă atât de controverssată? Motivul constă în faptul că, avortul nu invocă doar valori morale in ceea ce priveşte începutul şi însemnătatea vieţii, ci în aceeaşi măsură vizează rolul femeii, sexualitatea şi parenthood.

Problema de a defini momentul în care viaţa începe nu a existat în trecut. Tehnologia actuală şi progresul în domeniul medical care permit identificarea timpurie a sarcinii şi permit viabilitatea fetală mai devreme ca niciodată au alterat modul de a privi sarcina şi avortul.

1.2. Metode de avort

Mihai Pricop, în cartea sa, Curs de obstetrică şi ginecologie.Ginecologia, alături de coautori prezintă o serie de forme si faze clinice ale avortului, precizând simptomele şi consecinţele acestora.

Avortul iminent prezintă următoarele simptome: hemoragie mică, dureri intermitente sub formă de crampe, canalul cervical este închis.

Avortul inevitabil este avortul în curs, în care canalul este deschis, placenta este prolabată în col, provocând o hemoragie profundă şi contracţii puternice.

Avortul incomplet, în acest caz conţinutul cavităţii uterine este în parte evacuat, dovedit prin anamneză şi examenul conţinutului, hemoragie mare cu degerături şi fragmente ovulare.

Avortul complet este acel tip de avort în care s-a eliminat întreg conţinutul uterului, atunci când este examinat produsul de concepţie, iar sacul amniotic este intact, cu embrionul întreg, legat de placentă.

În cazul oului mort şi reţinut fătul moare, placenta nu se deslipeşte de peretele uterin, lichidul se resoarbe şi fătul suferă o deshidratare şi mumificare. Au existat situaţii în care fătul a fost reţinut în cavitatea uterină până la data naşterii sau chiar ani, având loc o degerescenţă papiracee sau calcaroasă.

Avortul tardiv presupune cazul avortului după a 16-a săptămână, în cazul cărora intervin factori extraovulari, cum ar fi anomalii uterine, infecţii genitale, boli materne.

Aşa cum îi spune şi denumirea, avortul habitual se întâlneşte în cazul acelor femei care au realizat mai multe avorturi consecutive, prezentând astfel un avort habitual.

Întreruperea unei sarcini poate fi realizată potrivit lui Gerard Francois prin două metode, fie în funcţie de tehnica folosită pentru a întrerupe sarcina, fie după mecanismul de producere.

În funcţie de tehnica utilizată pentru a întrerupe sarcina există avortul chirurgical care poate fi efectuat printr-o serie de tehnici chirurgicale, printre care se numără:

Aspiraţia menstruală este o metodă abortivă utilizată cu scopul de a încheia o posibilă sarcină nu mai tarziu de 14 zile de la ciclul menstrual. Aceasta presupune introducerea unui instrument în interiorul cavităţii uterine pentru a evacua continutul acesteia. Aspiraţia menstruală este o metodă care presupune numeroase complicaţii, cum ar fi aplicarea acestei metode în cazul unor femei care nu sunt însărcinate, posibil risc de eşec, cu riscul de a continua sarcina, sau chiar cauzarea apariţiei unei sarcini ectopice.