Atentatul de la Oslo și insula Utoya - studiu de caz

Introducere

Sistemul mass media asigură circulaţia informaţiilor, opiniilor, interpretărilor şi abordărilor considerate a avea semnificaţie socială şi reprezintă o adevărată legătură informaţională între diverse părţi şi segmente sociale. Este cert faptul că mijloacele de comunicare în masă contribuie la cristalizarea şi apoi, la promovarea unor orientări, sau preocupări ale opiniei publice. Există teorii şi interpretări care consideră că impactul media asupra opiniei publice este hotărâtor, aşa cum alte interpretări apreciază că putem vorbi despre o influenţă minimă. De ce este lumea de astăzi preocupată de media şi de impactul lor social? Pentru că media influenţează opinia publică, modelează atitudini, prefigurează comportamente şi reacţii. Cel puţin pentru moment, media au câştigat, se pare, disputa, devenind forţa cu cel mai mare impact asupra opiniei publice. Ele au reuşit chiar o performanţă ieşită din comun, să se substituie opiniei publice, pretinzând că vorbesc în numele ei. Majoritatea situează televiziunea pe primul loc ca mijloc de informare. Teoreticienii sunt de acord că presa şi celelalte mass-media au efecte asupra indivizilor, grupurilor, instituţiilor şi maselor, modelând personalitatea umană sub aspect cognitiv, afectiv şi comportamental. Prin presa se înțelege totalitatea modalităților de comunicare care pot ajunge la un numar foarte mare de oameni. Presa este o formă de exprimare a libertații de gândire care contribuie la formarea opiniei publice. Mass-media dețin un rol important în dirijarea opiniei publice, putând să intermedieze un dialog între civilizații prin prezentarea nepărtinitoare a valorilor și practicilor unor grupuri sociale. Este important de subliniat însă că mass-media acționează sub imperiul unor constrângeri de ordin finaciar, comercial sau de căutare a senzaționalului, astfel reportajele media sunt adesea distorsionate pentru a câștiga audiența mult dorită. În noul context, a câştigării unei audienţe de partea unui proiect, a unei opţiuni, comunicarea devine fundamentală. Una dintre cele mai noi achiziţii în domeniul comunicării este aceea care mută accentul de la mesaj şi valoarea acestuia, la receptare şi disponibilitatea receptorului de a accepta un mesaj. Astfel, un exemplu de reportaj, de un impact puternic asupra opiniei publice îl constituie un atac terorist, care prin obiectivul său de a crea panică, frică și teroare, dar și prin caracterul său de senzațional, câștigă atenția publicului. Terorismul şi mass media reprezintă doi termeni ce interacţionează reciproc în scopul atingerii obiectivelor propuse. Terorismul are nevoie de mass media pentru ideea de mediatizare şi publicitate, iar pentru mass media, actele teroriste aduc audienţa mult dorită. Într-un fel sau altul, fiecare răspunde pentru nevoia celuilalt, aflându-se astfel într-o relaţie de interdependenţă.

Acțiunea lui Anders Breivik – Subiect de presă

În contextul socio-politic şi economic actual, noţiunea de terorism este strâns legată de statele musulmane, însă aceste acte pot fi executate şi de persoane care nu au nimic în comun cu ideologia islamică, având ca bază alte ideologii, ca de exemplu extremismul de dreapta (xenofobia, islamofobia). Acţiunile teroriste reprezintă o bază de studiu complex datorită diversităţii sub care sunt comise. Deşi au la bază aceleaşi caracteristici, sunt diferite după modul de operare, armele folosite, planul de punere în practică, persoanele care acţionează (provenienţa socială şi etnică), perioada de timp, locul ales pentru acţiune, scopurile urmărite.

Un exemplu de acţiune teroristă, care a şocat opinia publică internaţională este cea executată de norvegianul Anders Behring Breivik. În data de 22 iulie, la ora 15: 20, Norvegia şi întreaga Europă au fost zguduite de o ştire deosebit de gravă: în centrul oraşului Oslo a fost detonată o bombă, în imediata apropiere a clădirii executivului şi a Ministerului Petrolului. În urma deflagraţiei şi-au pierdut viaţa opt persoane şi alte câteva zeci au fost rănite. Suflul exploziei şi incendiile declanşate au afectat mai multe clădiri, iar specialiştii au estimat pe baza craterului format la locul exploziei, a distrugerilor provocate şi a distanţei până la care a putut fi auzită explozia că bomba folosită a fost echivalentă a 10 tone de TNT. Poliţia a sfătuit locuitorii din capitala norvegiană să stea departe de centrul oraşului şi să-şi limiteze convorbirile la telefoanele mobile, să stea acasă sau în camerele de hotel. Clădirea postului norvegian de televiziune TV2 a fost izolată vineri 22 iulie, din cauza unui pachet suspect depistat după atentatul produs cu câteva ore mai înainte în centrul Oslo. Anterior, premierul intervenise telefonic la postul respectiv şi declarase că situaţia, după atentatul din centru, este “foarte serioasă”, iar poliţia l-a sfătuit să nu spună unde se află. Un oficial guvernamental a declarat că mai sunt oameni blocaţi în zona unde a avut loc atentatul. Supravieţuitorii au relatat că au simţit un miros puternic de sulf, ceea ce a determinat poliţia să investigheze ipoteza unei maşini-capcană pentru care s-a folosit ca explozibil, îngrăşământ pe bază de nitrat. Autorităţile au primit şi un apel de ameninţare potrivit căruia o bombă va exploda într-un tren care circula spre aeroport. Unii analişti, au exprimat ideea că acestea ar putea aparţine, totuşi, al-Qaida sau chiar forţelor libiene conduse de Muammar Gaddafi.