Adoptia este o masura speciala de protectie a drepturilor copilului prin care se stabileste filiatia intre cel care adopta si copil, precum si rudenia dintre copil si rudele adoptatorului. Prin adoptie, copilul care este lipsit de parinti sau de o ingrijire corespunzatoare este primit in familia adoptatorilor, unde urmeaza a fi crescut ca si un copil firesc al acestora.
Prin adoptie, adoptatorii isi asuma obligatii si raspunderi ce revin parintilor firesti.
Codul familiei reglementeaza doua forme de adoptie: adoptia cu efecte depline si adoptia cu efecte restranse.
Adoptia cu efecte restranse: prevazuta in Codul familiei la art. 67 - 68, in prezent sunt abrogate si se caracterizeaza prin urmatoarele: legatura de rudenie dintre adoptat si descendentii sai pe de o parte si parintii firesti si rudele acestora se mentineau.
1.1.2.Adoptia cu efecte depline:
Adoptia cu efecte depline (adica are efectele filiatiei firesti): cuprinsa in articolul 79, in prezent abrogat, se caracterizeaza prin urmatoarele:
-legatura de rudenie dintre adoptata si descendentii sai pe de o parte si parintii firesti pe de alta parte incetau. Se mentineau impedimentele la casatoria rezultand din rudenie.
-Intre adoptat si descendentii sai pe de o parte si adoptator si rudele acestora pe de alta parte se stabilesc raporturi de rudenie.
In prezent, Ordonanta de Urgenta cu privire la reglementarea juridica a doptiei nr. 25/1997 reglementeaza un singur fel de adoptie care se caracterizeaza prin urmatoarele:
1.intre cel care adopta si copil se stabileste filiatia;
2.intre copil si rudele adoptatorului se stabileste rudenia;
3.filiatia dintre copil si parintii sai firesti inceteaza;
4.inceteaza si rudenia dintre copilul adoptat si rudele sale firesti, precum si rudenia dintre descendentii copilului adoptat si rudele sale firesti; se mentine impedimentul la casatoria intre copilul adoptat si rudele sale firesti.
Rezulta, deci, ca in prezent exista un singur fel de adoptie si anume corespunzatoare infierii cu efecte depline, reglementata anterior de Codul familiei.
Sectiunea 2: Caracterele generale ale adoptiei
1.2.1. Adoptia se face in interesul superior al adoptatului:
Art. 1 din O.U.G. nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, prevede la alineatul 1 ca adoptia este o masura de protectie a drepturilor copilului, iar alineatul 2 prevede ca adoptia se face numai pentru protejarea intereselor superioare ale copilului.
Conventia Europeana in materia copilului adoptat, ratificata de tara noastra prin L. nr. 15/1993, prevede ca adoptia se face in interesul copilului, iar Conventia asupra protectiei copilului si cooperarii in materia adoptiei internationale, ratificata de tara noastra prin L. nr. 84/1994, prevede ca adoptia se face in interesul superior al copilului.
Adoptia trebuie sa asigure dezvoltarea armonioasa a copilului si respectarea drepturilor fundamentale ce-i sunt recunoscute. Acesta ar fi interesul superior al copilului. Se considera ca interesul superior al copilului constituie finalitatea superioara a adoptiei.
1.2.2. Adoptia este un act solemn:
Caracterul solemn rezulta din urmatoarele imprejurari:
a)consimtamantul necesar in vederea adoptiei se poate da numai in forma autentica;
b)adoptia se incuviinteaza numai de catre instanta judecatoreasca competenta;
c)persoana sau familia care urmeaza sa adopte se propune de Comisia pentru protectia copilului.
Capitolul II: Conditiile incheierii adoptiei
Sectiunea 1: Reglementarea legala
2.1.1.Reglementarea interna:
- Tratat de dreptul familiei de Ion Filipescu
- Dreptul familiei de Andrei I. Filipescu
- Dreptul familiei de Adrian Pricopi
- O.U.G. nr. 25/1997
- L. nr. 15/1993
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
