Adaptarile Secundare la Locul de Munca

Extras din referat Cum descarc?

Fundamentat in perspectiva dramaturgica, demersul de fata se doreste centrat pe analiza interactiunilor sociale relative la cadre institutionale date. Integrat in spatii delimitate normativ, actorul social dezvolta raspunsuri adaptative specifice, fie asimilate ansamblului formal al institutiei, fie exterioare acestuia si configurand o dimensiune comportamentala informala a spatiului in care individul isi desfasoara activitatea.
Obiectivul general al analizei vizeaza determinarea manierei si limitelor in care cele doua dimensiuni organizationale (formala si informala) coexista. In ceea ce priveste formularea de obiective specifice, vom avea in vedere identificarea potentialitatilor oferite de normele institutionale pentru dezvoltatrea de comportamente informale si particularitatile (mobiluri, forme, instrumentar specific) manifestarii acestora din urma.
Inteles in genere ca forma de organizare a raporturilor sociale, potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate (cf. DEX,1998), in sens sociologic conceptul de institutie desemneaza aspectele stabile ale societatii fiind alcatuita din toate componentele structurale ale unei societati prin intermediul carora sunt organizate principalele interese si activitati si prin care sunt satisfacute nevoile sociale (cf. Dictionar de sociologie, Oxford, 2003). O extensiune particulara a termenului este propusa de E.Goffman in lucrarea Aziluri si are in vedere o anumita categorie de institutii care controleaza in mod biracratic grupuri mari de oameni, al caror actionar este delimitat spatial si normativ de cadrele institutiei din care acestia fac parte.
Orice institutie, afirma E.Goffman, presupune un anumit caracter delimitator pentru membrii sai : capteaza resurse, se fundamenteaza pe o serie de norme, configureaza o lume.Bineinteles, limitele acestui caracter sunt variabile (asertiune ce va 
determina asimilarea unor institutii in categoria particulara a institutiilor totale).
In cadrul institutiilor totale, individul se confrunta cu o reducere a eului, datorita contaminarii tocmai a acelor actiuni care, in societatea civila, sunt menite sa-i furnizeze acestuia posibilitatea autodeterminarii. Reorganizarea eului social are loc prin doua tipuri de actiuni : primele, reglementate oficial la nivelul institutiei, constituie sistemul de privilegii si se refera la un numar relativ restrans de recompense survenite ca urmare a supunerii la un set de recomandari si interdictii clar formulate (regulile casei). Este important de avut in vedere faptul ca "recompensele" constituie elemente marunte de confort personal, pe care actualul institutionalizat le-ar fi perceput ca absolut firesti in lumea din afara institutiei.
A doua categorie de activitati prin care individului i se confirma ca, dincolo de normele institutionale, el ramane inca stapan pe vointa proprie, o constituie sistemul adaptarilor secundare, ansamblu de activitati care, desi reusesc sa evite sanctiunile, permit institutionlizatilor sa obtina satisfactii interzise, sau satisfactii permise, dar prin mijloace interzise.Adaptarile secundare constituie fie activitati de grup (institutionalizatii dezvolta un cod propriu, retin informatii atat despre personalul institutiei, cat si despre ei insisi, isi creeaza un jargon institutional-inteles, in parte, de acei membrii ai personalului cu care interctioneaza direct si constant), fie prin tactici personale de adaptare (exemplul retragerii situationale - minimizarea gradului de implicare in interactiune).
Extinzand nivelul analizei si avand in vedere, bineinteles, diferentele specifice, se poate sustine ca multe dintre institutiile non-totale sunt caracterizate prin structuri informale bine definite (Harper & Emmeret 1963; Skolnick 1996; Rubenstein 1973; Slosar 1975; Lupton 1976; apud C.A.McEwen Annual Review of Sociology, vol 6, (1980) ).
In acest sens, reprezentantii interactionismului simbolic au dezvoltat conceptul de ordine negociata. Pentru A.Strauss, acesta desemneaza caracteristica ordinii sociale contextualizate. Normele sociale, sustine Strauss, nu sunt ultime, stabilite o data pentru totdeauna si nici nu pot functiona ca general valabile. Ele trebuie redefinite si reconsiderate in permanenta, relativ la adaptarile impuse actorilor sociali de interactiune.
La randul sau, E.Hughes vorbeste despre flexibilitatea institutionala, iar D.S.Eitzen va argumenta, in perspectiva conflictuala, privitor la paradoxul institutiilor: sunt absolute necesare, dar constituie o sursa permanenta de neintelegeri.


Fisiere in arhiva (1):

  • Adaptarile Secundare la Locul de Munca.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!