Abuzul și violența domestică față de persoana vârstnică

Intr-o lume in care violenta este un fenomen social care tinde din nefericire, sa devina banal, persoanele varstnice fiind o categorie a populatiei vulnerabila, nu puteau sa nu devina victime, una dintre tintele cele mai usoare ale abuzului.

De asemenea sociogeneza abuzului si violentei contra persoanelor varstnice ia in considerare, alaturi de evolutia in general a fenomenului si accentuarea binecunoscutului conflict dintre generatii.

Dimensiunea fenomenului este intr-o crestere subestimata, chiar ignorata si este explicata de mutatii proprii societatii contemporane precum: cresterea numerica a persoanelor varstnice (imbatranirea demografica - “feminizarea imbatranirii”, cresterea numarului de femei in grupul de persoane varstnice si “imbatranirea batranilor”, cresterea accentuata a numarului de persoane foarte in varsta), mutatiile in structura si relatiile psiho-afective intrafamiliale, urbanizarea, restrangerea conditiilor de locuit, inegalitatea sociala, migrarea rural-urban.*1

Adesea, abuzul contra persoanelor varstnice,este generat de catre o ruda( membru al familiei)care locuieste impreuna cu o persoana varstnica sau de catre persoane care nu au calitatea de rude, dar care fac parte din anturajul varstnicului sau care vin intamplator in contact cu acesta.La aceste doua categorii se adauga si categoria institutiilor care nu tin cont de conditia de persoana umana defavorizata a persoanei varstnice.

Exista urmatoarele categorii de abuz asupra persoanelor varstnice:atacul(violenta fizica), alimen-

tatia insuficienta (privarea de hrana), administrarea necorespunzatoare a medicamentelor(nead-

-ministrarea celor prescrise), abuzul emotional, psihic si verbal, abuzul sexual,abuzul financiar, izolarea voluntara(sau tinerea varstnicului in captivitate), neacordarea ajutorului in activitatile zilnice de ingrijire.*2

Autorii Constantin Bogdan si Serban Stoianovici(1997)*3 considera ca urmatoarea structura de tipuri de abuz corespunde cel mai bine realitatii, inclusiv celei din tara noastra, din pacate ignorata. Astfel ca exista:

- abuzul moral, caracterizat prin nerespectarea demnitatii persoaneivarstnice,marginalizare si excludere sociala,ignorarea drepturilor si libertailor sale,discriminare pe motiv de varsta; de altfel abuzul moral se regaseste in toate celelalte tipuri de abuzuri.

- neglijenta(abuz disimulat)ca abuz in familie, la domiciliu dar si in cadrul institutionalizat(camin de batrani sau camin-spital), este un abuz disimulat, greu evidentiabil si de aceea ignorat in dimensiunile sale reale si cu grave repercursiuni asupra existentei varstnicului.

Abuzul prin neglijenta poate fi: involunta (varstnicul poate fi lasat singur,izolat,uitat fara ajutor);intentionat (varstnicul este privat, cu intentie, de alimentatie, hidratare, ingrijire, igiena corporala si a spatiului de locuit;

- abuzul comportamental (psihologic),este un tip de abuz frecvent intalnit, el macinand lent rezistenta( si asa slaba) a varstnicului, il intimideaza, determinandu-lsa se lase dominat in interesul abuzatorului.Abuzul psihologic este ca o distrugere lenta fara urme.

Se manifesta sub forma lipsei de rabdare in a-l asculta pe batran, intoleranta fata de note- -le negative proprii procesului de imbatranire, lipsa comunicarii, injuriile, violentele verbale, teroarea psihologica;

- abuzul fizic(violenta), devine din ce in ce mai frecvent si apare sub forme variate, de la imbranciri, loviri, batai, pana la crime.Este frecvent in sanul familiei, abuzatorii fiind rudele- copii,ginerii,nurorile, urmati de celelalte rude mai indepartate si persoane din afara familiei;

- abuzul sexual,este din ce in ce mai frecvent in cazul persoanelor de sex feminine varstnice, supuse violului de catre barbate tineri sau adulti cu tulburari de comportament sexual, complexati, perversi, in asociere cu infractiunea de talharie;

- abuzul financiar, denumit si deturnarea bunurilor persoanelor varstnice, intrucat varst-nicii sunt considerati tinte usoare pentru infractori, in raport cu posibilitatile reduse de a se apara, atat fizic cat si privind posibilitatile de a sesiza intentiile ascunse ale abuzato-rului, falsificarea unor acte, retinerea pensiei sub pretextul efectuarii cumparaturilor etc;

- abuzul de institutionalizare, adica internarea intr-un camin pentru persoane varstnice sau camin-spital, impotriva vointei varstnicului si chiar cind are conditii de a ramane in familie, la domiciliul sau.