"Revolution OS" spune povestea ascunsa a hackerilor si a programatorilor, care s-au cyber-rascultat impotriva companiei Microsoft si a ideii de software proprietate, pentru a crea GNU, Linux si a miscarii Open Source in general. Pentru cei mai multi e o istorie scurta dar viu colorata, industria computerelor a fost dominata de sistemul de operare Windows. Dar asta ar putea sa se schimbe in curand, pe masura ce Windows trebuie sa faca fata provocarii serioase din partea Linux-ului. Silicon Valley a fost de mult timp locul de dezvoltare a noilor tehnologii, de unde au aparut companii noi care au facut adevarate averi. Nucleul Linux Nucleul Linux (in engleza "kernel") reprezinta nucleul sistemului de operare deschis care a fost creat de Linus Torvalds in 1991 si care a fost imbunatatit ulterior cu ajutorul programatorilor din intreaga lume. Acesta a fost dezvoltat initial pentru microprocesorul Intel 80386, insa ulterior a fost portat pe multe alte platforme. Este scris aprope in intregime in limbajul de programare C, impreuna cu niste extensii GNU C si cu citeva linii de cod scrise in limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licenta GNU GPL (GNU General Public License), codul sursa al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca principala componenta a sistemului de operare GNU/Linux. Distributiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distributii GNU/Linux. Diferenta principala dintre Linux si multe alte sisteme de operare populare, este faptul ca nucleul Linux si alte componente ale lui sunt gratuite si open source. Linux nu este singurul sistem de operare de asa gen. Unele licente de software gratis se bazeaza pe principiul copyleft-ului, un fel de reciprocitate: orice munca derivata dintr-o bucata de software, trebuie sa fie introdusa in acest copyleft. Licenta cea mai des folosita pentru software liber, GNU GPL, este o forma a copyleft-ului, si este utilizat pentru nucleul Linux si multe componente ale proiectului GNU. Distributii Linux O distributie Linux, denumita ca "distro", este un proiect care gestioneaza o colectie de la distanta a software-ului de sistem si a pachetelor de aplicatii software disponibile pentru descarcare si instalare prin intermediul unei conexiuni de retea. Acest lucru permite utilizatorului de a adapta sistemul de operare la / nevoile sale specifice. Distributiile sunt mentinute de catre persoane fizice, echipe unite, organizatii de voluntari, si companii comerciale. O distributie este responsabila pentru configuratia implicita a nucleului Linux instalat, de securitatea generala a sistemului si de integrare a pachetelor de diferite programe intr-un ansamblu coerent. Distributiile de obicei folosesc un manager de pachete, cum ar fi Synaptic, YaST, Yum, Up2date si Aptitude pentru a instala, elimina si actualiza toate componentele ale unui sistem. Distributiile bazate pe Linux sunt oferite de catre dezvoltatori/developeri/programatori pentru interoperabilitatea cu alte sisteme de operare cu standarde de calcul stabilite. Sistemele Linux au aderat la POSIX, SUS, ISO, si standardele de ANSI. Proiectele de software gratuit, cu toate ca au fost dezvoltate intr-un mod de colaborare, sunt adesea fabricate in mod independent una de cealalta. Faptul ca licente software in mod explicit permit redistribuirea, ele ofera o baza pentru proiecte mai mari, care colecteaza produse software si le pune la dispozitie pe toate la un loc, in forma de o distributie Linux. O distributie este in mare masura condusa de catre un dezvoltator si comunitatile de utilizatori. Unii vanzatori dezvolta si incaseaza bani din distributiile lor pe o baza de voluntariat, Debian, fiind un exemplu bine-cunoscut. Altii, mentin o versiune comuna a distributiilor comerciale, astfel cum au facut Red Hat cu Fedora (acum ambele companii sunt separate una de alta din cate cunosc). In multe orase si regiuni, sunt asociatii locale cunoscute sub numele de Grup de Utilizatori Linux (LUG - Linux Users Groups) care incerc sa promoveze distributia lor preferata ca software liber. Ei organizeaza reuniuni si furnizeaza gratuit, demonstratii, instruire, suport tehnic, dar si instaleaza sisteme de operare pentru utilizatorii noi. Multe dintre comunitati ofera pe internet, suport pentru utilizatori si pragramisti Linux. Cele mai multe distributii si software liber / proiecte open source au IRC chat sau stiri. Forumuri on-line sunt un alt mijloc de sprijin, ca exemplu fiind LinuxQuestions.org si Forumurile Gentoo. Exista mai multe site-uri de tehnologie web cu accentul pe Linux. Reviste Linux includ adesea copii de discuri, inclusiv aplicatii sau chiar distributii Linux complete. Desi distributiile Linux, in general sunt disponibile gratuit, mai multe companii mari vind, sprijina, precum si contribuie la dezvoltarea unor componente ale sistemului si a software-ului liber. Analiza codului Linux- a aratat ca 75 la suta din Cod a fost dezvoltat de programatori care lucreaza pentru corporatii, lasand aproximativ 18 la suta pentru comunitatea traditionala, open source. Unele dintre corporatiile mari care contribuie la dezvoltarea Linux sunt - Dell , IBM, HP, Oracle, Sun Microsystems, Novell, Nokia. Un numar de corporatii, in special Red Hat, si-au construit intreaga afacere pe baza distributiei Linux. Licentele de software liber, pe care diferite pachete de software sunt construite si bazate pe nucleul Linux, in mod explicit, comodeaza si incurajeza comercializarea. Un model comun de afaceri este taxarea pentru sprijin/suport de administrare Linux, in special pentru utilizatori cu afaceri intr-un oarecare domeniu. De asemenea un numar de companii, ofera o versiune speciala de distributie pentru afaceri, in care adauga pachete de sprijin/suport propriu si instrumente pentru a administra numere mai mari de instalatii sau pentru a simplifica sarcinile administrative. Cele mai multe distributii Linux suporta zeci de limbaje de programare. Utilitele cel mai des folosite pentru constructia aplicatiilor Linux si programele de sistem ale acestuia se afla in interiorul GNU toolchain (este un termen pentru o colectie de instrumente de programare produse de Proiectul GNU), care include colectia de compilatoare GNU (CCG), precum si GNU build system(cunoscut sub numele de Autotools, este o suita cu unelte de programare produse de proiectul GNU). Printre altele, GCC prevede compilatoare pentru Ada, C, C + +, Java, si Fortran. Nucleul Linux de sine este scris pentru a fi compilat cu GCC. Compilatoare proprii, pentru Linux include Intel C + + Compiler, Sun Studio si IBM XL C / C + + Compiler. BASIC este suportata in forme cum ar fi Gambas, FreeBASIC, si XBasic. Cele mai multe distributii includ de asemenea, suport pentru PHP, Perl, Ruby, Python si alte limbi dinamice. Desi nu la fel de des, Linux suporta de asemenea C #, prin intermediul proiectului Mono, sponsorizat de Novell, si Scheme. Un numar de Java Virtual Machines si instrumente de developare ruleaza pe Linux, inclusiv originala Sun Microsystems JVM (HotSpot) si J2SE IBM RE, precum si mai multe proiecte open-source ca Kaffe.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).