Evoluția sistemului Windows

Evolutia sistemului WINDOWS

Asa cum bine se stie calculatoarele exista de peste 20 de ani, iar Pc-urile au devenit mai competitive odata cu introducerea interfetei grafice cu utilizatorul.

O interfata de tip GUI (graphic user interface) este un software care prezinta programele, procedurile ca si fisierele sub forma unor simboluri grafice. Utilizatorii care interactioneaza cu calculatorul prin manipularea acestor simboluri, astfel incit nu mai este necesara introducerea comenzilor de la tastatura. In sistemul de operare DOS utilizatorul trebuia sa isi aminteasca destul de des unde este stocata o aplicatie, care este numele acesteia si care sunt comenzile care pot manipula fisierele, discul, memoria etc.

Microcalculatorul Apple - Macintosh(1984) a fost primul sistem de calcul care a oferit o interfata naturala cu software-ul, prin intermediul sistemului de operare. Acesta era proiectat inca de la inceput cu interfata grafica de exploatare pentru utilizatori.

Usurinta lucrului cu interfetele grafice a facut posibila dezvoltarea de astfel de platforme de exploatare (GEM, Windows, GeoWorks etc.), in acest mod utilizatorul putind avea acest fel o viziune unitara asupra aplicatiilor cu care lucreaza.

La inceput sistemul Windows a fost privit numai ca o extensie sau un "fronded" pentru sistemul de operare DOS. Windows semana la acea vreme cu o aplicatie de tip "shell" numarul programelor scrise pentru aceasta fiind redus. Windows a fost lansat la inceput ca fiind ceva mai mult decit un mediu de comutare intre aplicatii.

Prima versiune Windows 1.0 aparuta in 1985, lasa mult de dorit prin aspectul sau grafic putin incurajator, avea mecanisme de gestionare a memoriei putin performante, fiind mai degraba o deziluzie decit un succes pe piata. Acest inceput greoi si stingaci se datora in mare parte capacitatilor mici de memorare ale microcalculatoarelor de la acea vreme (piata era dominta de XT-uri, utilizatorii trebuind sa se limiteze pentru reluarea aplicatiilor lor la mai putin de 640 KB de memorie RAM.

A doua versiune Windows 2.0 lansata in 1987 nu a avut succesul scontat, fiind departe ceea ce se numeste azi o interfata grafica. Windows nu era decit un sistem de meniuri care ofera o lista aplicatii disponibile. Dezavantajele interfetei se explicau si prin slabele performante ale microprocesorului 8086 de gestionare a memoriei si de capacitatea redusa de calcul a acestuia. Pasul inainte in evolutia sistemelor Windows (incepind chiar cu Windows 2.0) a fost multitasking-ul, adica procesul de rulare a mai multor aplicatii, "aparent" in acelasi timp. Datorita restrictiilor impuse de capacitatea memoriei RAM, la Windows 2.0 nu se poate vorbi de un adevarat multitasking, ci de o comutare intre task-uri. In conditiile unei incapacitati de gestionare a memoriei extinse, utilizatorul putea sa porneasca mai multe aplicatii in acelasi timp doar in zona de memorie disponibila (adica cea care nu era afectata de catre MS-DOS programului Windows si celorlalte aplicatii). Pentru primele doua versiuni Windows se poate vorbi de un mod de operare "real" ce utilizeaza 1 MB de RAM.

Lansarea pe piata a microprocesorului 80286 si inaugurarea "erei AT", a dus la rescrierea si modernizarea platformelor Windows. Facilitatea microprocesorului 80286 de a gestiona memoria extinsa a fost preluata de urmatoarea versiune de Windows cunoscuta si sub numele de Windows 286. Multitasking-ul a ramas "primitiv", doar la nivelul de comutare intre diferitele aplicatii (se puteau deschide oricite aplicatii permitea memoria, dar numai o singura aplicatie era activa.). Modul de operarea pentru Windows/286 a fost numit "standard", pentru ca s-a bazat pe capacitatea procesului 80286 de a gestuiona memoria extinsa, chiar daca aceasta s-a limitat fizic la adresarea a maxim 16 MB.

Incepind din 1988, odata cu lansarea versiunii Windows/386 s-a putut vorbi in sfirsit de posibilitatea utilizatorului de a folosi aplicatii in regim "multitasking". Acest mod de lucru al aplicatiilor nu se poate desfasura in plenitudinea generozitatii conceptului, mutitasking-ul fiind cooperativ (programele lucrau impreuna). Nu exista insa nici o instanta care sa acorde timp de calcul programului "X", pentu ca apoi, dupa citeva momente, sa intervina sa-l retraga (afectindu-l programului "Y"), iar ulterior sa-l comute pe X sau Z.

La multitasking cooperativ programele detin complet controlul perioadei cit le apartine procesorul. In acest caz, numai utilizatorul este acela care comuta de regula prelucrarea catre alta aplicatie. Datorita faptului ca aplicatia activa reprezenta si instanta care controla sistemul, nu exista nici o posibilitate de a o elimina din memorie si de aceea, daca la aplicatia activa survenea o eroare, sistemul se bloca invariabil, de aceea versiunea in sus, toate sistemele Windows vor folosi modul de operare numit 386 imbunatatit, care permite existenta multitasking-ul cooperativ sau permitiv si memoria virtuala.