Vasile Alecsandri - Iarna

Extras din referat Cum descarc?

V. Alecsandri a fost cel mai mare poet al romanilor pana la Eminescu, caruia ii recunoaste superioritatea: Eminescu recunoaste, si el, meritele bardului de la Mircesti pe care-l numeste acel rege-al poeziei, vecinic tanar si ferice. Cele mai frumoase creatii ale lui sunt pastelurile inspirate din natura si din peisajul Mircestiului. Titu Maiorescu formuleaza o definitie a pastelului, in studiile sale critice: Pastelurile sunt un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile, toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturei, scrise intr-o limba asa de frumoasa incat au devenit fara comparare cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeobste. Legate de artele plastice ce, cum o indica chiar numele speciei (pastelul fiind un desen in creion moale, usor colorat), aceste poezii manifesta preocupare pentru satisfacerea unor exigente specifice: compozitie, colorit, echilibru.
In Pasteluri, Alecsandri surprinde viziunea anotimpurilor asociata cu calendarul muncilor agricole: Iarna, Gerul, Viscolul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Noapte de primavara, Dimineata, Plugurile, Cositul, Rodica, Concertul din lunca, Lunca din Mircesti. Epitetele cromatice predomina in pastelurile poetului, ele imbinandu-se armonios.
Comentariul poeziei Iarna In poezie este sugerata o atmosfera apasatoare, poetul simtindu-se amenintat de iarna care-si cerne la nesfarsit zapada. O analiza stucturalista a poeziei, va pune in evidenta, la fiecare nivel, sentimentele poetului, subliniind elementele peisajului de iarna.
a). La nivel poetic sau sonor: constatam o mare frecventa a vocalelor deschise a, e, o care sugereaza o atmosfera plina de lumina alba; consoanele sonore frecvente sunt z si g: zbor, zapada, vazduh, ninge, argintie, care imprima o anume solemnitate (grandoare, maretie) peisajului; Masura versului de 16 silabe confirma amploarea tabloului realizat de poet.
La nivel morfosintactic poezia pune in evidenta un mare numar de substantive in comparatie cu numarul verbelor.
In prima strofa, de pilda, sunt trei verbe care sugereaza miscare si paisprezece substantive care sunt insotite de determinari substantivale sau adjectivale: nor de zapada, fluturi albi, umeri dalbi, roi de fluturi, fior de gheata, cumplita iarna.
Prezenta substantivelor pune in evidenta caracterul descriptiv al poeziei.
In ultima strofa insa, unde poetul nu va mai face descriere, atmosfera capatand o oarecare inviorare, verbul se intalneste (ca element de miscare) mai mult: inceteaza, straluceste, dezmiarda, fug, duce, rasuna, ca si adverbul predicativ iata si epitetul verbal voios. Fraza este ampla, cu dezvoltari apozitionale: Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada. Sub aspect lexical, textul poetic nu prezinta ...


Fisiere in arhiva (1):

  • Vasile Alecsandri - Iarna.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!