Valoarea Literara a Letopisetelor

Extras din referat Cum descarc?

Cronicile realizeaza cea dintai imagine scrisa a istoriei noastre. Mai intai au aparut in limba oficiala, pe atunci slavona, iar mai tarziu, incepand cu secolul al XVII-lea, in limba nationala, acestea fiind primele scrieri originale de mare intindere. In Muntenia s-au redactat Letopisetul cantacuzinesc si Letopisetul Balenilor cuprinzand intervalul 1290-1688, Istoriile domnilor Tarii Romanesti de Radu Popescu si Cronica anonima despre Brancoveanu. Cele mai bine realizate sunt, indiscutabil, cronicile moldovenesti, fiindca nu au fost scrise din ordinul vreunui domnitor, deci exprima punctul de vedere al autorilor. Acestia au o oarecare independenta morala fata de autoritatea domneasca, ceea ce permite o atitudine critica. In seria moldoveneasca intra Letopisetul Tarii Moldovei scris in ordine de Grigore Ureche (de la 1359 la 1594), Miron Costin (de la 1594 la 1661), Ion Neculce (de la 1661 la 1743), si continuat de alti cronicari de mica valoare.
Cronicile au ramas in manuscrise aproape doua secole si au fost tiparite de Kogalniceanu si Balcescu dupa 1840. Fiind cunoscute numai de stiutorii de carte, nu au putut influenta evolutia limbii romane literare in aceeasi masura ca textele religioase. Sunt insa primele scrieri originale in limba romana, de mari dimensiuni, si in felul acesta arunca o lumina mai exacta asupra limbii din epoca. Importanta cronicilor este in primul rand de ordin stiintific prin valoarea documentaraa a textelor, oferind informatii pretioase despre istoria de epoca medievala. Punand in circulatie idei ca romanitatea poporului, latinitatea limbii noastre, continuitatea elementului roman in Dacia, unitatea tuturor romanilor, cronicarii au contribuit la formarea constiintei noastre nationale.
S-a remarcat la cronicari dorinta de a-si elabora textele intr-o limba comuna, pe intelesul tuturor, de aceea Ureche si Neculce iau ca model limba populara. Miron Costin, carturar de formatie serioasa, considera ca limba populara difera de cea literara, cum era la romani. El ia ca model la nivelul frazei latina culta, adeseori lasand predicatul regentei la sfarsitul frazei. Totodata se observa alegerea cuvintelor la nivelul lexicului si indeseobi a formelor gramaticale specifice intregii arii lingvistice daco-romane. Se intalnesc fonetisme regionale: dz pentru z, h pentru f, dj pentru j. Putine elemente regionale apar in morfologie la cronicari. 
Toate aceste scrieri apartin in mod normal stilului stiintific, dar intalnim si elemente ale stilului artistic, justificate prin doua motive. Primul este nivelul pe care-l atinsese stiinta istoriei in epoca: stilul stiintific trebuie sa fie total obiectiv, or istoricii din Evul Mediu isi spun si propriile pareri despre evenimentele si personalitatile la care se refereau. Se produce astfel literaturizarea faptului istoric. In al doilea rand, prezenta subiectivismului se justifica prin faptul ca toti cronicarii presara nenumarate interjectii si fraze exclamative. Aceasta atitudine are efecte asupra expresiei, care nu mai ramane o seaca notare de date si fapte, ci tradeaza o puternica participare afectiva, ca in aceasta jelanie a lui Neculce:Oh!Oh!Oh! saraca tara a Moldovei, ce narocire de stapani ca acestia au avut! Ce sorti de viata ti-au cadzut! Cum au mai ramas om traitor in tine, de mirare este, cu atata spurcaciuni de obieceiuri ce se trag pana astazi in tine, Moldova!
Cronicarii recurg la proverbe si la maxime. Stilul lui Costin nu e lipsit de influenta populara, dovada fiind proverbele si expresiile pe care le foloseste adesea: Ce dzilele lui cele sfarsite, cum sa dzice cuvantul,Lupul parul schimba, iara nu hirea. De asemenea, la Neculce intalnim numeroase proverbe si zicatori:Pasarea in cuibul sau nu piere,cine sapa groapa altuia da intr-ansa,Nu fac toate mustele miere.
Valoarea literara deriva si din faptul ca letopisetele consemneaza unele evenimente traite de autori, deci sunt primele scrieri memorialistice. Gasim in forma rudimentara procedee ale prozei artistice: naratiune, portret, descriere si dialog.
Naratiunile lui Grigore Ureche ca si cele ale lui Ion Neculce urmeaza modelul popular, cu fraze scurte, dominand coordonarea, respecta topica subiect-predicat, uneori recurge la epitete si comparatii de factura populara. Ureche a intemeiat genul naratiunii simple de factura istorica. Textul sau atinge ceea ce E. Negrici numea in Naratiunea in cronicile lui Gr. Ureche si Miron Costin drept naratiune pura prin precizia relatarii, liniaritate(respectarea cronologiei), saracie stilistica, tonul rece, sobru. Cronicarul inregistreaza evenimentele asa cum le-a cunoscut din diverse izvoare, actiunea prevaleaza in favoarea interpretarii. Ureche a intuit ca istoricul trebuie, inainte de toate, sa expuna fapte. Materialul este impartit pe capitole, fiecare cu cate un titlu analitic:Razboiul lui Bogdan voda cu lesii,Cand au pradatu Stefan-voda Tara Secuiasca, Cand au luat Stefan-voda Chilia si Cetatea Alba de la pagani, Cand au omarat Alexandul-voda 47 de boieri,Cand au trimis Despot-voda la imparatie pentru steagsi altele. Biografiile domnitoilor cuprind trei elemente: momentul inscaunarii, enumerarea razboaielor purtate si se incheie cu moartea personajului. Un spatiu intins este acordat domniei lui Stefan cel Mare, surprinsa in momentele cele mai importante: cucerirea Chiliei si a Cetatii Albe, disputele cu Radu-voda, lupta de la Podul Inalt sau de la Razboieni, ridicarea manastirii Putna, conflictul cu regele polon Albert, luarea Pocutiei. Cunoscute mai sunt naratiunile despre inscaunarea lui Petru Rares si peregrinarea sa, intrarea lui Lapusneanu in tara pentru cea de-a doua domnire, sfarsitul tragic al lui Ion-voda.
O alta caracteristica a naratiunii lui Ureche o constituie spiritul moralizator. Autorul tine neaparat sa ia atitudine impotriva abuzurilor si crimelor savarsite de unii monarhi fara discernsmant. La un moment dat, paraseste povestirea si intr-un capitol separat numit invariabil Certare si invatatura trage invataminte pe marginea evenimentelor. Schema, preluata din istoriografia latina si polona, ramane un procedeu naiv, abandonat de urmsi. Dupa ce relateaza despre masacrul facut de Lapusneanu, in frgmentul urmator propune modelul unui stat, in care domnitorul sa fie ca o matca fara ac si sa asculte de sfatul boierilor. Dupa opinia lui Ureche, personajul care intruneste aceste trasaturi este Petre Schiopul.
Cu exceptia acestor fragmente moralizatoare, putine la numar, naratiunea e ocupata integral de actiune. Ureche atinge esenta istoriei(E.Negrici), el nu rotunjeste nicidata informatia, ci adopta un stil concis.


Fisiere in arhiva (1):

  • Valoarea Literara a Letopisetelor.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!