Teoria Receptarii

Extras din referat Cum descarc?

<<Un suffisant [competent, efficace] lecteur descouvre souvent es escrits des perfections autres que celles que l'autheur y a mises et apperceues, et y preste des sens et des visages plus riches.>> - Montaigne
Se considera ca exista 5 tipuri de lectura: 
Lectura ca descifrare a semnului scris
Lectura informatiilor, pragmatica
Lectura de evaziune
Lectura criticului
Lectura ca arta
Mult timp teoriile literare s-au interesat preponderent de scriere - geneza operei, interpretarea textului, autorul ca receptacul (surse, curente estetice in care se inscrie). O analiza centrata pe lectura si lector a existat si ea difuz, implicit, dintotdeauna, cu unele pusee (sec. XVIII, care vede o dezvoltare a discursului prefatial, discurs dedicat de autor sau ,,editor" cititorului). Putem vorbi deci inca din antichitate, atunci cand se pune problema receptarii lui Homer sau a Bibliei, de o teorie a receptarii, cuvantul receptio fiind folosit in teologia scolastica (interpretarea canonica a textelor). Altfel spus, se gandea chestiunea receptarii textului chiar dinainte de a imagina producerea textului literar ca o comunicare care implica la un pol Autorul si la celalalt Receptorul. Desigur, chestiunea ia o alta amploare prin considerarea pragmatica a textului care ,,postuleaza ca orice text are o functie, traduce o intentie, vizeaza un efect, include niste presupozitii, ca pentru a-i determina sensul trebuie sa cunoastem situatia de enuntare ori sa regasim marcile enuntarii in structura verbala" (Paul Cornea, Introducere in teoria lecturii, Polirom, 1998, p. 24)
A existat dintotdeauna un interes pentru o interpretare istorica, pentru o punere in perspectiva a operei, chiar daca abia in 1962 Umberto Eco teoretizeaza in Opera aperta aceasta progresiva constituire a sensului operei ce se defineste ca o structura deschisa prin actiunea receptorului care o pune mereu in cauza, permitand chiar sa se vorbeasca de opere si nu de o singura opera intr-atat de mare poate fi diversitatea interpretarilor pe o scara istorica sau printr-un evantai de metode - opera apare ca un ,,mesaj fundamental ambiguu, o pluralitate de semnificate care coexista intr-un singur semnificant". Printre cei preocupati de o astfel de abordare a operei literare Paul Cornea ii enumera pe Sartre (,,Scrierea si lectura sunt cele doua fete ale aceluiasi fenomen" - 1948), pe Escarpit (,,A cunoaste ce e o carte inseamna sa stii cum a fost citita") sau Umberto Eco care afirma ca la clasici accentul ar fi cazut pe cod, la romantici pe autor, la avangardisti pe mesaj; ar reiesi, conchide P. Cornea, ca o logica inerenta trebuia sa duca, in cazul modernilor, la prevalenta receptorului .
Or, lectura este actualizarea textului, in sensul de scoatere a lui din letargie si activizare prin intermediul cititorului (sau a cititorului specializat, critic, istoric literar sau scriitor) - ,,un text ajunge sa traiasca numai atunci cand e citit, de aceea trebuie examinat prin ochii cititorului" (W. Iser, ,,Indeterminacy and thee Reader's Reponse, in K. M. Newman, Zwentieth Century Literary Theory A Reader, Macmillian, 1989, p. 227). Textul deplin contine atat intentia autorului, adesea voalata in spatiul dintre cuvinte, in ceea ce el nu spune pentru ca ignora el insusi sau pentru ca nu poate spune, dar si potentialele experiente ale cititorului de oriunde si de oricand, care face conexiuni intre acest text si experienta lui de cititor, dar si experienta lui de viata intr-un sens larg.
O interpretare corecta si coerenta a operei literare, a oricarei opere de arta, nu poate ignora triada autor-text-cititor. Textul literar nu traieste in absolut, el se naste si fiinteaza intr-un context istoric, el este semioza - un complex de semne indisociabile a caror interpretare se degaja din context. Unei faze difuze a interesului pentru destinatar (cititor) si pentru procesul de semnificare ii va succeda o examinare ce se vrea stiintifica si sistematica a acestui interes. Astazi se merge mai departe, incercandu-se inchiderea acestui cerc care incepe cu producere si se incheie prin revenirea la destinator.
Teoria receptarii (Rezeptionaesthetik) este indisolubil legata de Scoala de la Konstanz ai carei reprezentanti de seama sunt Hans Robert Jauss (Pentru o estetica a receptarii, 1978), Wolfgang Iser (Actul lecturii. Teoria efectului estetic), Karlheinz Stierle, R. Warning si Weber. Actul sau de nastere este celebra conferinta a lui Jaus, Literatura ca provocare a stiintei literaturii (Literaturgeschichte als Provokation) din 1967. Dupa P. Cornea, ,,marele merit al lui Jauss si al colegilor sai de la Konstanz nu e de a fi ,,descoperit" un fenomen necunoscut, ci de a-l fi scos din umbra, de a-l fi impus drept ,,cap de afis", in centrul preocuparilor noastre".
Hans Robert Jauss contribuie la teoria receptarii in primul rand prin conceptul de orizont de asteptare (Erwartungshorizont), un concept pe care-l preia de la filosofii Gadamer si Heidegger. Orizontul de asteptare presupune trei factori: cunoasterea si opozitia dintre limbaj poetic si limbaj practic, dintre lume imaginara si realitate cotidiana . Se determina astfel un ecart estetic - distanta dintre orizontul de asteptare preexistent si opera noua a carei receptari poate duce la o schimbare de orizont, contrazicand experientele familiare sau ducand la noi experiente care ajung la constiinta - care permite revelarea orizontului de asteptare, un orizont in perpetua miscare (ceea ce Jauss numeste schimbare de orizont). Orizontul de asteptare este un sistem de referinte transindividual, preexistent actului lecturii si orientand deci lectura. Este vorba de un cod estetic al cititorului (cunostinte despre gen, tema, limbaj), dar si extraestetic, trimitand la experienta de viata a cititorului. Atunci cand opera de arta schimba viziunea asupra lumii a publicului, a unei societati, se ajunge la o repunere in discutie a literaturii, a unei modalitati estetice, dar si a societatii. Fenomenul este bine cunoscut deja din evolutia speciilor literare: cantecele de gesta, epopei medievale, sunt inlocuite cu romanele cavaleresti destinate aristocratiei medievale mai cizelate, care-si modificase ,,prioritatile" (curaj, loialitate fata de suveran, respect pentru neamul din care faci parte, la care se adauga loialitatea pentru femeia iubita, un mod de viata mai rafinat), ajungand apoi lectura unui public larg prin colectia Bibliotheque Rose.


Fisiere in arhiva (1):

  • Teoria Receptarii.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!