Tablouri Biblice

Tudor Arghezii se numara printre poetii modernisti in a caror opera Jocul si joaca constituie o dimensiune importanta.

Volume si cicluri intregi din poezie stau sub semnul jocului prin reducerea la un spatiu ludic disponibil copiilor.

Universul devine astfel o lume de jucarie un spatiu amplu adecvat copiilor.

Ciclul de versuri intitulat Tablouri biblice cuprinde o lucrare de cinci poezii Adam si Eva, Paradisul, Porunca, Pacatul si Pedeapsa au fost publicate in august in anul 1944 in revista Fundatiilor regale. Tudor Arghezii s-a inspirat in redactarea acestor poezii de Vechiul Testament, poeziile avand o tenta religioasa, autorul dandu-I o nota personala.

Plecand de la aspectele legate de facerea lumii si crearea primilor oameni, poetul realizeaza o imagine a textului biblic, prin conceperea celor doi oameni Adam si Eva.

Poezia transfigureaza artistic aspecte legate de facerea lumii, construirea unui univers de eden rezumandu-se catre final la viata terestra. Divinitatea este reprezentata prin aparitia lui D-zeu, Creatorul omenirii imbracand in poezii semnificatii neobisnuite, Adam creat din praf si nitelus scuipat devine radacina lumii, cel care mai tarziu va fi donatorul unei coaste pentru a putea fi creata Eva, pentru ai fi urmat plictisul.

Tema poeziei o reprezinta creatia umanitatii, creatia lasata mostenire in urma pacatului, reprezentata de incalcarea poruncii divine. Textele poetice sunt concepute ca un dialog divinitate si omenire, lirismul subiectiv realizandu-se prin atitudinea poetica transmisa celor doua personaje.

Titlu poeziei are o conotatie religioasa, desemnand prezentareasi descriereaunor intamplari din Vechiul Testament, o acceptie religioasa cuv. Facand trimitere la Vechiul Testament si Noul Testament invataturile lui D-zeu adresate omenirii. Astfel creatia Argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori. In prima poezie Adam si Eva aflandu-se singuri D-zeu decide sa aiba copii frumisi cinstiti si nevinovati. Primul stramos Adam se dovedeste a fi cam somnoros si cam trandav din pricina aluatului gresit, cel care dormita mereu, aflandu-se singur in gradina Raului. Pentru infrumuseta ai viata viata D-zeau ii rupe o coasta zamislindu-o astfel pe Eva, acest moment facand parte din actul de creatie divina.

In poezia porunca Tudor Arghezii prezintaexistenta fericita pe care prima pereche o duce in Rai. Aici traiul lor nu poate fi decat idilic. Programul zilnic este facut dupa voia fieecaruia, constrangerile de orce fellipsesc, nimeni nu-I impiedica pe Adam si Eva sa vietuiasca bunului plac, asa ca totul era de gluma si de joaca. Intr-o zi D-zeu stabileste prin intaile porunci o interdictie: Adam si Eva nu se pot atinge de roadele pomului, astfel ii asteapta o pedeapsa crancena si dreapta. Dar tot ce este interzis este placut, marul plin de must exercita asupra Evei o irezistibila tentatie.

Textul este hictionar, dialogurile fiind prezente si ...