exista si expresia auditiva (sunete, accent, intonatie) sau vizuala (litere, pauze albe intre cuvinte, semne grafice, punctuatie). Cu studiul expresiei auditive se ocupa fonetica.
Fonetica este ramura lingvisticii care studiaza latura materiala, sonora, a limbii, prin fonetica intelegandu-se atat stiinta in sine, cat si obiectul de studiu. Ea reprezinta unul dintre nivelurile limbii, avand drept obiect de studiu semnele audibile si vizibile prin scris, cu rol in comunicare, producerea, transmiterea, receptarea si evolutia sunetelor limbajului articulat, prin aceste semne sau sunete realizandu-se vorbirea. Prin vorbire vom intelege o inlantuire de sunete articulate prin dilatarea si comprimarea succesiva a aerului inconjurator.
Scrierea sau ortografia limbii romane este fonetica, adica noteaza fiecare sunet printr-o litera. Inventarul literelor, numite alfabet trebuie invatat intr-o ordine precisa, numita ordine alfabetica. In alfabetul romanesc actual sunt mentionate in ordine 31 de litere: a, A (a); a, A (a); a, A (a); b, B (be); c, C (ce); d, D (de); e, E (e); f, F (fe); g, G (ge); h, H (ha); i, I (i); j, J (je); k, K (ca); l, L (le); m, M (me); n, N (ne); o, O (o); p, P (pe); q, Q (chiu); r, R (re); s, S (se); s, S (se); t, T (te); t, T (te); u, U (u); v, V (ve); w, W (dublu ve); x, X (ics); y, Y (igrec); z, Z (ze). fonetica.
Spre deosebire de literele din alfabet, literele si semnele folosite in transcrierea fonetica poarta numele de semne fonetice.
Uneori acelasi sunet este reprezentat grafic prin litere diferite (exemple: c - cal, casa, dar si k - kamikaze, Kuweit, i - iata, italian, dar si y - yola, Yonathan, etc). Un grup de litere poate reprezenta un singur sunet; astfel grupurile che , chi , ghe, ghi redau sunetul k, g: chenar, gheata, ghiocel. Grupurile ce , ci , ge, gi redau consoanele africate c, g: cerb, cires, circ, ger.
Literele a, i, redau acelasi sunet (aceeasi vocala): roman, mana, incaltat, imbracaminte.
Litera k si grupul de litere che , chi redau acelasi sunet: chimir, kilometru, chenar.
Alfabetul limbii romane este format din sapte vocale - a, a, a, (i), e, i, o, u, dintre care patru (e, i, o, u) functioneaza si ca semivocale, si douazeci si patru de consoane - b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, s, t, t, v, w, x, y, z.
Vocalele sunt acele sunete continue care se pot rosti fara ajutorul altor sunete.
Consoanele sunt acele sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete si nu pot forma singure o silaba.
2. Sunetul Fonetica studiaza sunetele limbii in planul fizic (acustica), in planul biologic (fiziologia), in planul social, in sistemul limbii (fonologia, fonetica functionala), precum si din punct de vedere al proprietatilor fiziologice si acustice (fonetica experimentala). In plan fizic, sunetul este miscarea vibratorie a unui elastic. Sunetele pot fi muzicale (cu caracter de ton si ritmic - vocalele) si nemuzicale (cu caracter de zgomot si ...
Bibliografie generala :
Avram Mioara, Sala Marius - Faceti cunostinta cu limba romana, Cluj, Editura Echinox, 2001.
Barbulescu Violeta - Gramatica limbii romane, Terathoyus, 1995.
Bibliografie de referinta :
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
