Primul roman psihologic din literatura noastra este inspirat dintr-o intamplare reala. Emil Rebreanu, nascut la 17 decembrie 1891, fratele scriitorului si subofiter in armata austro ungara, a fost spanzurat la Ghimes pe data de 14 mai 1917 cand incerca sa dezerteze pe frontul romanesc. In 1920 Liviu Rebreanu face o calatorie la Ghimes si descopera mormantul fratelui sau. Astfel, aceasta calatorie si o fotografie il determina sa scrie romanul Padurea spanzuratilor. Fotografia respectiva in care era reprezentata o padure de spanzurati in spatele frontului austriac dinspre Italia a vazut-o in anul 1918 la un prieten cand mergea la o conferinta de pace.
Padurea spanzuratilor este romanul unei constiinte, un roman al dilemelor tragice, un roman psihologic, care deschide un drum larg prozei psihologice romanesti. Mai precis, Padurea spanzuratilor este romanul clarificarii unei constiinte. Scrierea are si valoarea unui roman realist, in care ne ofera o imagine realista a primului razboi mondial.
Pe fundalul evenimentelor tragice din primul razboi mondial, tanarul Apostol Bologa, roman din Transilvania integrata pe atunci in Imperiul Austro Ungar, traieste o experienta cu implicatii existentiale, in limitele ei notiunile: viata, moarte, iubire, datorie, Dumnezeu, suferinta si izbandire isi schimba continutul.
Rebreanu isi realizeaza eroul prezentandu-i viata la nivelul a doua timpuri: trecutul infatisat prin retrospectiva asupra copilariei si adolescentei personajului si, prezentului cuprizand partea ultima a vietii, aceea in care, mustrat launtric de partea de vina pe care o avea in condamnarea lui Svoboda, Bologa se indreapta si el spre spanzuratoare. Cauza dramei lui Apostol Bologa este obiectiva, deci si ea este justificata psihologic, prin comportamentul eroului, ea devine si o problema de psihologie sociala. Moartea devine astfel o izbavire caci absolva eroul de orice posibila mustrare de constiinta si de aceea Apostol Bologa o astepta cu seninatate.
Apostol Bologa, ca personaj literar este conceput in cea mai moderna viziune, corelata cu cea a romanului european. Prin psihanaliza a impus o imagine in straturi suprapuse, a psihicului individual spre forme psihice colective (cele trei straturi sinele, eul si supraeul). Psihanaliza s-a preocupat de energiile ce zac in stratul din afund si de modul cum instantele superioare le cenzureaza si le convertesc.
Procesul de constiinta al personajului incepe chiar in clipa executiei lui Svoboda, cand Bologa simti ca flacara din ochii condamnatului i se prelingea in inima ca o imputare dureroasa. Ulterior, bravand din nevoia de a le demonstra celor din jur si mai ales lui, juste sentinte la care subscrise, personajul confera faptul ca increderea i se clatina. De altfel, intalnirea cu Klapka joaca un rol important in evolutia sufleteasca a lui Bologa si dupa ce primul ii destainuie motivele mutarii sale pe frontul rusesc, o ura il va face pe locotenentul roman sa vada altfel ...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.