Quintus Horatius Flaccus

Horatiu, unul dintre cei mai reprezentativi poeti ai literaturii latine, s-a nascut la 8 decembrie 65 i. Hr. La Venusia, un orasel in sudul Italiei. Amintirile cadrului rustic, in care poetul si-a petrecut primii sai ani, au ramas puternic statornice in mintea si inima lui Horatiu. Nu exista informatii despre mama poetului, si se pare ca a avut o doica. Tatal sau era libert, insa dispunea de o conditie materiala relativ satisfacatoare, desi modesta. Fusese sclav al orasului Venusia (de unde si numele de ginta, Horatius, luat dupa eliberare, dat fiind ca acest targusor era inscris in tribul Horatia). Devenise ulterior functionar al orasului, si s-a straduit sa-i ofere o educatie aleasa fiului sau.

Poetul s-a format la Roma, in cele mai bune scoli, unde si-a creat prieteni si relatii care depaseau considerabil standardul ingaduit de obarsia sa. In scoala lui Orbilius, gramaticul, nu se studiau decat poetii vechi si erau ignorati neotericii, ceea ce il va frustra si marca pe tanarul Horatiu. El se straduia constant sa depaseasca nivelul celor din randurile carora provenea. Supraeul poetului a dominat intotdeauna pulsiunile psihicului. Horatiu a fost un hedonist moderat.

Spre 45 i. Hr., el pleaca la Atena pentru a-si desavarsi pregatirea intelectuala si filosofica, alaturi de numerosi tineri aristocrati. Ca si ei, se inroleaza in randul fortelor lui Brutus, animat de inflacarate convingeri republicane, cand izbucneste conflictul dintre cezaricizi si triumviri. Slujeste ca ofiter de fapt tribun militar, in legiunile lui Brutus. Dupa infrangerea lor la Philippi (42 i. Hr. ) si in urma armistitiei generale, se intoarce ruinat si deziluzionat la Roma.

In 39 sau 38 i. Hr., prietenii poetului, Vergiliu si Varius, il prezinta lui Mecena, care sfarseste prin a-l primi in cercul lui cultural-politic. Mecena ii acorda prietenia si ocrotirea sa si ii procura, in 32 i. Hr., o vila in zona sabina, care va deveni locul privilegiat de meditatie si de creatie al poetului. Inzestrat cu o conditie materiala confortabila, Horatiu se intereseaza de viata civica si sprijina politica lui August, luand parte, se pare, si la batalia de la Actium. A devenit prieten cu Octavian-August, mai ales dupa 20 i. Hr. Creatia lui Horatiu se imaparte in trei compartimente literare esentiale: Satiricul, Liricul si Didacticul. Opera sa cuprinde Epodon liber (Epode), Carmina (Ode), Sermones (Sature) imnul Carmen Saeculare, redactat cu ocazia jocurilor seculare (17 i. Hr. ), precum si Epistulae (Scrisori in versuri). Din aceasta ultima categorie face parte si celebra Epistula ad Pisones (Scrisoare catre Pisoni) denumita ulterior Ars poetica. In cercul lui Mecena, Horatiu a venit in contact cu ideile epicureicilor. La Atena, in tinerete, le agrease mai cu seama pe cele ale Noii Academii. Imbatranit inainte de vreme, Horatiu se stinge din viata, la cateva luni dupa moartea lui Mecena, adica la 27 noiembrie 8 i. Hr., rapus probabil de un atac cerebral. Isi lasa averea ...