Popa Tanda de Ioan Slavici

Unul dintre marii clasici ai literaturii romane, Ioan Slavici (1840-1925) a scris basme (Florita din codru, Zana Zorilor), nuvele (Moara cu noroc, Padureanca etc. ), romane (Mara, Din batrani etc. ) piese de teatru (Fata din birau, Gaspar Graziani) si a editat mai multe ziare si reviste.

Actiunea nuvelei Popa Tanda este plasata intr-un sat de munte numit Saraceni. Protagonistul intamplarilor fiind preotul Trandafir, poreclit de sateni popa Tanda, care in final reuseste, cu greu, sa schimbe mentalitatea oamenilor.

Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei, fiind prezent in toate momentele actiunii, si infatisat in evolutia sa. Astfel, dupa trecerea anilor (in vremea asta, parintele Trandafir a imbatranit cu zece ani), timpul a lasat urme in parul si in barba sa, dar, sufleteste, a ramas mereu tanar: verde, vesel si harnic. Parintele Trandafir este prezentat ca fiind fiul dascalului Pintilie din Butucani. El devine preot, isi intemeiaza o familie si isi profeseaza meseria aproape doi ani la Butucani, satul natal, dar in urma unor dispute cu enoriasii sai, este mutat la Saraceni, un sat asezat pe Valea Seaca, si care isi merita pe deplin numele.

Apeland la caracterizarea directa, inca din expozitiune, naratorul evidentiaza unele calitati ale personajului principal.

El este un om bun; a invatat multa carte si canta mai frumos chiar raposatul tatal sau (). Vorbeste drept, cumpatat, ca si cand ar citi din carte. Este harnic si grijitor pentru ca asa este de priceput incat aduna din multe si facea din nimica ceva. Strange, drege si culege, ca sa aiba pentru sine si pentru altii. Naratorul gaseste insa din punctul sau de vedere si defecte, pe care le prezinta, de asemenea, direct. Este vorba de sinceritatea, corectitudinea si franchetea preotului, el fiind prea aspru in relatiile pe care le are cu sateni: Minunat ar fi parintele Trandafir daca nu l-ar strica un lucru. Este cam greu la vorba, cam aspru la judecata: prea de-a dreptul, prea verde-fatis. Aceste insusiri si defecte, dar si alte trasaturi caracteristice ale personajului, sunt infatisate in continuare in opera si indirect, prin faptele si prin atitudinea acestuia, sau prin felul sau de a vorbi. Astfel, ajuns preot in Saraceni, el analizeaza situatia cu luciditate si isi da seama ca trebuie sa faca din saracenii sai oameni harnici, deoarece cata vreme vor ramane saracenii lenesi, ei vor ramane saraci, iar eu flamand. Ajuns in satul Saraceni, se declanseaza in viata parintelui Trandafir doua conflicte: unul exterior, intre preot si sateni care tineau la mentalitatea lor, si unul interior, generat de fragilitatea echilibrului material si spiritual al personajului. Dupa cum s-a observat, insusirile personajului sunt prezentate la inceput direct, de catre autor prin intermediul descrierii. Alte insusiri sunt evidentiate indirect, prin faptele sale, prin felul de a se comporta si de a vorbi cu satenii in stradania sa de a-i obisnui cu ...