Pintea Viteazul Baladă Populară

Una dinter speciile cele mai reprezantive ale literaturii populare este BALADA (canticul batranesc) a carui existenta este atestata inca din secolele al XIV-lea si al XV-lea. Numele ei provine din francezul ballare cu originea in verbul latin medieval ballare si denumit la inceput un cantec simplu si scurt ce se canta in cor in timpul dansului (ballare=a dansa). Ambii termeni, balada si cantic batranesc au fost impusi la noi de V. Alecsandri, care include si aceasta opera.

Balada este o creatie epica in versuri, in care este povestita o intamplare despre confruntarea a doua sau mai multe personaje. In functie de continutul lor baladele pot fi: vitejesti (Gruia lui Novac), istorice (Constantin Brancoveanul), haiducesti (Toma Alimos si Pintea Viteazul), pastoresti (Miorita), fantastico-mitologice (Sarpele), nuvelistice (Ghita Catanuta). Balada ilustreaza caracterul sincretic al creatiei populare. Balada era cantata, interpretata in diferite ocazii (petreceri, nunti, la hanuri, la curtile domnesti) de cantareti specializati (lautari) dar si de tarani sau de ciobani.

Balada haiduceasca oglindeste lupta popurului impotriva nedreptatii. Eroii acestor cantece epice nu sunt imaginari, deoarece documentele au confirmat existenta lor reala. Numarul haiducilor este foarte mare si fiecare regiune are haiducii ei: Iancu Jianu in Oltenia, Radu lui Anghel in Muntenia, Bujor in Moldova, Pintea in nordul Transilvaniei.

Ca specie in versuri a genului epic, balada Pintea Viteazul prezinta o actiune gradata pe parcursul celor cinci momente ale subiectului.

Balada incepa cu prezentare voinicului Pintea care era priceput in toate si lucra ca sluga la curtea unui boier.

Intr-o zi plugul a iesit din brazda si Pintea a fost batut crunt de boier.

3. Desfasurarea actiunii Suparat, Pintea a plecat in codru. Aici s-a intalnit cu o suta noua voinici carora le-a promis ca o sa traiasca mai bine daca il urmeaza. Ei au inceput sa-i atace pe negustorii bogati luandu-le banii.

Vestea despre faptele lor a ajuns pana la imparatie. Domnitorul a strans oaste mare si a trimis-o sa-l prinda pe Pintea si sa-l omoare. Si-a adunat oamenii si a pregatit armele. In batalia care a urmat el a iesit invingator.

Intr-o zi Pintea a trimis cativa oameni la Baia Mare sa faca rost de alimente. Inainte de plecare, prin viclesug, unul dintre ei a reusit sa-i afle punctul vulnerabil (Subsore de-a stanga C-acolo-mi sta puterea). Voinicii au plecat la Baia dar aici au fost prinsi de panduri si au fost obligasi sa spuna care este punctul slab al haiducului. Vazand ca numai vin, Pintea a plecat pe urma oamenilor lui si a fost prins.

4. Punctul culminant Un pandur batran si-a incarcat arma cu un plumb de argint si a indreptat-o catre el. Subsora-l nimereste, Subsoara de-a stanga, C-acolo-i sta puterea. 5. Deznodamant Nimerit in punctul vulnerabil, Pintea cade mort la pamant.

Asemeni creatilor populare, si-n aceasta opera ...