Permanenta transformare a personajului realist

In literatura, personajul realist are mereu o soarta grea, constituita din gindire filosofica, care nu in totdeauna arata superb, si el este nevoit mereu sa se adapteze la un alt mediu.

Primul personaj realist ales de mine, care trece prin acesta transformare, este Felix Sima din "Enigma Otiliei" de George Calinescu. Romanul pune in centrul narativ al actiunii formarea personalitatii lui Felix, el incepe acolo unde se termina drumul lui Felix, si anume la casa lui Costache Giurgiuveanu,in imprejurari specifice ,intre oameni noi, necunoscuti ca tip social in maideaproape de Felix, el se difera de dinsii, si este nevoit sa se adapteze. Din text il vedem pe Felix inainte de a nimeri in casa lui Costache G.:"tinarul mergea atent de-a lungul zidurilor, scurtind acolo unde lumina slaba a felinarilor ingaduia numerile caselor. Uniforma neagra ii era strinsa bine pe talie, ca un vesmint militar, iar gulerul tare si foarte inalt si sapca umflata ii dadeau aer barbatesc si elegant. Fata ii era juvenila si prelungita, aproape fimenina din pricina suvitelor mari de par ce-I cadeau de sub sapca.", aici Felix este prezentat ca un tinar intellectual, care are stilul sau si este foarte atent. El infrunta multe greutati, nimeni nu crede in potentialul lui, de exemplu: Aglae il priveste cu austeritate, vazind in el inca un posibil pretendent la averea lui C. Giurgiuveanu, ea nu este increzuta in cariera pe care baiatul se stradueste sa si-o faca:"medicina cere ani multi,cheltuiala, intretinere. Un orfan trebuie sa-si faca acolo repede o cariera, san u cad ape capul altuia", prin ce il jigneste pe Felix:"Vai ce spui tanti Aglae. Felix nu cade pe capul nimaui,reprosa Otilia.". Inca o problema a baiatului devine insusi Otilia, chia din prima noapte in aceasta casa sta sub semnul visului si alimaginii fetei:"Prin minte i se perindeau toate intim plarile din cursul acestei seri caudate,figura spina a batrinului, scarile scirtiitoare, chipurile din odae.". Procesul de transformare si adaptare a lui Felix la noua societate decurge foarte rapid:"Cu timpul Felix se obisnui cu libertatea... care contrasta cu rigoarea vietii lui de pina acum... Libertatea ii risipise timiditatea si-i daduse sentimentul valorii lui personale... Astepta cu nerabdare sa se deschida universitatea, pentru a se pune cu aprindere pe munca, voia sa-si faca o cariera solida cit mai curind.", aici el apare ca un matur independent, dornic de-a infrunta greutatile vietii. Plecarea Otiliei la Paris cu Pascalopol il deznajduieste, insa el nu renunta la cariera, esecul in dragoste il maturizeaza, el intelege ca intr-o societate degradata in esentile ei morale dragostea nu mai poate fi un sentiment pur,casatoria devinind o afacere pentru supravietuire. Felix insusi "se casatori intr-un chip care se chiama stralucit, si intra prin sotie, intr-un cerc de personalitati influente.". adoliscentul de odinioara,care credea in dragoste si cinste, devine ca toti ceilalti care il inconjoara. "sa-mi fac o educatie de om. Voifi ambitios, nu orgolios.", anume ambitiile il ajuta sa se remarce pe plan professional. Din toate cele spuse mai sus, reiese ca dezamagirea si suferintele iubirii nu-l deprima, ce din potriva il otelesc, luciditatea il directioneaza catre intelegerea faptului ca societatea este degradata din cauza puterii pe care o are banul, si ca nu exista alta sansa de supravietuire decit adaptarea totela la regulile ei.

Inca un personaj realist care sufera o transformare asemanatoare cu cea a lui Felix, este Rusanda Ciubotaru din nuvela "Frunze de dor" de Ion Druta. Din text , putem afla ca Rusanda se afla "la virsta inbobocirii dragostei", si ca ea este legata firesc si trainic de viata satului . Dar asemanarea Rusandei cu Felix , este doar prin aceea ca ambii sunt intelectuati, si aici se sfirseste asemanarea. Rusanda intelegind diferenta dintre tarani si intelectuali, devine invatatoare. Scriitorul da un sens profund transformarii Rusandei in profesoara; el afirma ca este vorba de" un mecanism foarte adinc ascuns, pe care l-as numi discreditarea valorilor". "Dumneata nu prea esti bun de