Exista doua parti principale ale propozitiei bimembre: subiectul si predicatul. Subiectul si predicatul sunt parti independente ale propozitiei. De ele depind partile secundare. De exemplu: Inteligenta lui Eminescu era indreptata la tinta (G. Calinescu). In acest exemplu cuvintul lui Eminescu depinde de subiectul inteligenta, iar la tinta de predicatul era indreptata.
Subiectul este partea principala a propozitiei care arata cine face actiunea sau cui i se atribuie o stare, o calitate, o caracteristica s. a. m. d. El raspunde la una din intrebarile cine? ce? si este exprimat, de regula, printr-un substantiv, pronume sau alt cuvint substantivizat la cazul nominativ numind o persoana (Sportul se antreneaza), un obiect (Gradina a inflorit), un fenomen al naturii (Ninsoarea nu inceteaza), o notiune abstracta (Gramatica este o ramura a lingvisticii). Predicatul este partea principala a propozitiei care indica ce face subiectul sau ce se comunica despre el. De regula predicatul este exprimat printr-un verb la unul din modurile personale si raspunde la una din intrebarile ce face? ce este? cum este? Predicatul poate arata o actiune (Trenul merge), o stare (Cimpul inverzeste), o calitate (Cladirea scolii este frumoasa), o posesie (Haina este a mea) s. a. In plan de legatura sintactica intre cuvinte, desi intre subiect si predicat avem legatura prin inerenta, predomina totusi subiectul, deoarece verbul-predicat se acorda cu el in numar si persoana, si invers. De exemplu: La nivel functional predomina predicatul, deoarece la determinarea numarului de propozitii intr-o fraza tinem cont de numarul verbelor, al predicatelor.
Subiectele sunt de doua feluri: logice si gramaticale. Subiectul gramatical indica agentul actiunii (Coltunas s-a pornit spre un ungher tixit cu aparatura electrica. Arh. Cibotaru) sau persoana sau obiectul despre care se comunica ceva cu ajutorul predicatului (Spitalul este in cimp. La o margine de sat. V. Marlev). Subiectul logic numeste, de obicei, persoana sau obiectul care face actiunea, adica agentul ei. De regula, el coincide cu subiectul gramatical, daca predicatul este nominal sau un verb la diateza activa. De exemplu: Postelnicul a lovit si el o data cu tarie (M. Sadoveanu). Peste ambele izvoare Luna bate prin ramuri, Imprejuru-ne s-aduna Ale curtii mindre neamuri.
(M. Eminescu) In exemplele analizate cuvintele postelnicul, luna, neamuri sunt subiecte gramaticale si logice.
Exista si propozitii cu doua subiecte: unul gramatical, care sta la cazul nominativ si sufera actiunea exprimata de predicat, adica este agentul ei, dar se afla la acuzativ avind functie de complement indirect.
De exemplu: Cristina era imbatata de mireasma florilor si a ierburilor. (G. Meniuc) Aici subiectul gramatical este cuvintul Cristina care sta la nominativ si sufera actiunea exprimata de predicatul la diateza pasiva era imbatata. Subiectul logic, adica agentul actiunii, este cuvintul mireasma care, fiind ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
