Mihai Eminescu, poetul nostru national, s-a nascut la 15 ianuarie 1850, la Botosani. Si-a petrecut copilaria la Ipotesti, unde si-a inceput si studiile primare, probabil in particular. In anul 1858, se inscrie direct in clasa a II a, iar in 1860 a absolvit scoala primara. In anul 1866, Eminescu publica prima sa poezie La mormintul lui Aron Pumnul. In 1869 ajunge la Universitatea din Viena, dupa care in 1872 revine in tara si frecventeaza cenaclul Junimea. La 15 iunie 1889 se stinge din viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi, vreodata, poate, pamintul rominesc -George Calinescu.
Spre deosebire de marii romantici ai lumii care sunt fie descriptivi, fie lirici in abordarea celor doua teme fundamentale: natura si iubirea. Eminescu este prin excelenta romanticul care abordeaza simultan temele acestea intrucit natura este o proiectie a eului in concordanta perfecta cu starea lirica.
Ceea ce se numeste natura la Eminescu tine de actul pur al creatiei, Eminescu nu descrie tablouri dupa natura ci creeaza el insusi o natura in conformitate cu aspiratiile fiintei sale. Puterea creatoare a mintii sale a cuprins inainte de toate absolutul si vesnicia.
Puterea geniala a mintii lui Eminescu a dat in forme artistice-cum spunea -Titu Maiorescu-reprezentari concrete imagistice conceptelor filozofice implacabile. Dragostea lui Eminescu pentru folclorul romanesc este vizibila in toate poeziile, el insusi marturisindu-si radacinile spirituale infipte adinc in sufletul neamului sau: Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea din amar. Dintre elementele naturii se detaseaza Luna. Aceasta este prezenta in toate cele 5 scrisori si paneaza cu lumina divina asupra cadrului nocturn al viselor. In plan terestru natura eminesciana este legata de aspiratia spre o iubire absoluta, o natura feerica, propice aspiratiilor spre implinire.
Dintre elementele florale se detaseaza cadrul, cadrul eminescian creste peste marginile de timp ale domniilor, peste acelea ale raselor, el este de veci. In ipostaza mitic folclorica el apare personificat, iar dialogul cu el este un prilej de meditatie asupra destinului efemer al omului ratacitor. Si in Sara pe deal, inca din prima strofa se schiteaza cadrul natural, de larga deschidere cosmica, consemnind coordonatele temporale (sara), dar mai ales cele spatiale, atit la nivel terestru, cit si astral, sugerind discret si prezenta umana, din rindul careia va iesi in prim plan tinara indragostita, asteptindu-si iubitul Sub un salcim, draga, m-astepti tu pe mine. Tabloul natural este rustic, monoton, este surprins in pragul serii, acompaniat de buciumul (care) suna cu jale insotind turmele care urca dealul spre stina, precum si de sursurul apelor (apele pling, clar izvorind din fintina), dar si luminat de scapararea stelelor.
Titu Maiorescu sublinia in Eminescu si poeziile sale ideea ca Eminescu vedea in femeia iubita copia imperfecta a unui prototip ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
