existential complet.
Nu este vorba despre fapte, intimplari, ci de o trecere prin momente esentialeale vietii.
Poezia are la baza unul din miturile romanesti: mitul marii calatorii evocat de G. Calinescu, de M. Sadoveanu-in Baltagul.
In poezie, acest mit se refera la transmiterea experientelor acumulate generatiilor urmatoare.
Ciclul existential din poezie ar fi incomplet fara trairea mistuitoare, modalitatea inemitabila a cunoasterii si mai ales de autocunoasterii. De accea poetul prezinta intimplari mitologice: moartea lui Hercule si Nessus.
Hercule il omoara pe Nessus, Nessus in ultimele clipe de viata o sfatuieste pe Ianira, sotia lui Hercule sa-si imbrace sotul intr-o camasa inmuiata in singele sau. Hercule moare in chinuri groaznice incercind sa-si smulga camasa.
In numai 5 strofe, se prezinta un ciclu existential complet, trecerea prin momente esentiale, cruciale ale existentei.
Evocarea eroilor unei intimplari mitice are rolul de a sublinia patima devoratoare datorata femeii. La fel cum au murit cei doi in chinuri fizice, datorita intrigii unei femei, la fel Eul liric, isi simte sufletul mistuit de patima erotica.
Poetul isi pune intrebarea fundamentala daca din aceasta ardere va mai fi posibila o reinviere ca o mitica Pasare Phoenix? Purificarea prin dragostea, ii aduce aminte omului de moarte.
Moartea apara ca o posibila refacere a unitatii intregului pierdut in tinerete.
Poezia are un pronuntat caracter filozofic facind suferire la: marile probleme ale existentei umane: cunoasterea, dragostea, moartea, relatia cu universul.
La nivelul limbi remarcam folosirea perfectului simplu care arata o actiune trecuta dar terminata pe curind, precum si repetarea pronumelui personal de persoana a II-a devenit metafore in strofele I si II evoca suferinta, versul 3 afirmatic, dar versul 4 negatic si interogatia retorica.
...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.