Pe drept cuvant, Miorita a fost considerata cea mai frumoasa epopee pastorala din lume, o adevarata minune poetica (Alecu Russo). Fiind cea mai nobila manifestare a neamului nostru (Mihail Sadoveanu) ea este tot odata o marturie prin timp a geniului creator al poporului roman, deoarece fascineaza prin bogatia de idei si sentimente, ca si prin gama la fel de bogata de procedee artistice.
De-a lungul timpului, balada Miorita a cunoscut o larga raspandire in toate teritoriile locuite de romani, in nordul si in sudul Dunarii, circuland in peste o mie de variante.
Geneza ei se pierde in negura timpului si este rezultatul procesului de transmitere pe cale orala, al impletirii diferitelor teme si motive folclorice. Dintre toate ipotezele referitoare la originea baladei, potrivit carora ar avea la baza un fapt real petrecut intre pastori pornind de la rivalitatea economica dintre ei, un cantec liric ciobanesc, sau un bocet; cea mai plauzibila pare cea de-a doua, avand in vedere lirismul pronuntat al textului.
Titlul format din diminutivul miorita, sugereaza si el gingasia, delicatetea sufleteasca a personajului principal si duiosia sentimentelor, si anticipeaza incarcatura afectiva a textului, lirismul lui sfasietor in anumite momente. Desi balada are ca punct de plecare o practica veche a oierilor, aceea a deplasarii turmelor de la munte la ses si invers, in functie de ciclul anotimpurilor, cunoscuta sub numele de transhumanta, ea prezinta cu mijloacele cele mai simple, intr-o forma cristalina, o intreaga filozofie a vietii si a mortii, a eternelor intrebari legate de sensul existentei in lume, devenind un adevarat poem filozofic.
Tema fundamentala este cea a raportului fiintei umane cu sine insasi, si raportul fiintei umane cu mediul inconjurator.
Acestei teme i se subordoneaza mai multe motive: motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamentului, motivul alegoriei morte-nunta si motivul maicutei batrane.
Aceste sase motive se structureaza in trei parti, in care elementele epice, dramatice si lirice se impletesc armonios.
Prima parte cuprinde primele doua motive (al transhumantei si al complotului) si este prin excelenta epica, nararea faptelor facandu-se obiectiv. Ea corespunde expozitiunii si fixeaza mai intai, prin doua metafore, locul actiunii: Pe-un picior de plai / Pe-o gura de rai. Prima dintre ele (Pe-un picior de plai) este mai explicita, mai aproape de real si sugereaza spatiul mioritic romanesc, asa cum l-a numit si l-a definit Lucian Blaga, un spatiu alternand intre deal si mare. Metafora gura de rai este mai bogata in sensuri si exprima frumusetea neasemuita a unei naturi feerice, ca de basm. Atmosfera este calma, luminoasa si exprima un acord deplin intre om si natura.
Autorul introduce apoi in scena protagonistii, cei trei ciobanei, provenind din regiuni diferite, care coboara cu turmele la iernat: Iata vin in cale / Se cobor la vale / Trei turme de miei ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
