Miorița

Miorita a fost considerata cea mai frumoasa epopee pastorala din lume, o adevarata minune poetica (Alecu Russo), acea inspiratiune fara seama, acel suspin al brazilor si al izvoarelor de pe Carpati (Mihai Eminescu). A fost descoperita de Alecu Russo cand se afla in exil si publicata de Vasile Alecsandri in colectia de pozii populare intitulata Balade adunate si indreptate de Vasile Alecsandri De-a lungul timpului balada Miorita a cunoscut o larga raspandire in toate teritoriile locuite de romani circuland in peste o mie de variante. Geneza ei se pierde in negura timpului si ea este rezultatul procesului de transmitere pe cale orala al impletirii diferitelor teme si motive florclorice.

Titlul este format din diminutivul cuvantului mioara sugerand gingasia, delicatetea personajului principal si anticipeaza incarcatura afectiva a textului, lirismul sau sfasietor in anumite momente. Compozitional poezia este alcatuita din patru teme: 1. cadrul epic initial; 2. mioara nazdravana; 3. testamentul ciobanului; 4. alegoria moarte-nunta. Prima parte cuprinde primele doua motive: al transhumantei si al complotului si este, prin excelenta, epica. Ea cuprinde expozitiunea si fixeaza prin cele doua metafore locul actiunii. Piciorul de plai este mai aproape de real si sugereaza spatiul mioritic romanesc. Cadrul natural este un taram de o frumusete mirifica, un eden terestru. Sintagma de rai are valoare superlativa si exprima frumusetea neasemuita a unei naturi ca de basm anticipand astfel peisajul fantastic al nuntii cosmice. Atmosfera este calma, luminoasa si infatiseaza un cadru epic evocator de liniste si impacare. Cuvantul plai este cum spunea Lucian Blaga un spatiu ondulant intre deal si vale si sugereaza spatiul mioritic romanesc. Interjectia iata cu valoare predicativa are rolul de a apropia intamplarile de cei care o asculta. Autorul anonim introduce apoi in scena protagonistii iar prin intermediul enumeratiei se prezinta provenienta acestora. Verbul se cobor situeaza actiunea in timp deoarece sugereaza faptul ca intamplarile se petrec toamna cand turmele se coboara la ses pentru iernat. Intriga este tot o parte epica din care aflam de complotul cobanului ungurean si al celui vrancean impotriva celui moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materiala dintre ciobani. In cateva enumeratii cu termeni urmati de epitete adjectivale evidentiaza motivele care stau la baza complotului. Cei doi urmati de invidie si lacomie pun la cale uciderea celui moldovean. Dativul etic mi subliniaza participarea sufleteasca. Atmosfera linistita din prima parte este usor tulburata, ideea fiind sugerata de versul pe l-apus de soare unde apusul soarelui devine simbolul posibilei morti a ciobanului. Odata cu desfasurarea actiunii balada paraseste planul real si intra in plan fantastic care corespunde motivului mioarei nazdravane. Aceasta parte este de natura dramatica fiind realizata prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat ...