Lucian Blaga

1895 la Lancram, langa Sebes, d. 6 mai 1961 la Cluj) a fost un filozof, umanist, jurnalist, poet, dramaturg, traducator, profesor universitar si diplomat roman, personalitate culturala majora a Romaniei interbelice. In anul 1936 a fost numit membru titular al Academiei Romane.

Personalitate impunatoare si polivalenta a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea sa in universalitate.

S-a nascut la Lancram, langa Alba Iulia, fiind al noualea copil al unei familii de preoti. Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi, sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului, viitorul poet care se va autodefini mai tarziu intr-un vers celebru Lucian Blaga e mut ca o lebada neputand sa vorbeasca pana la varsta de patru ani.

Mama poetului, Ana Blaga, moare la Sibiu la varsta de 74 de ani in 1933. In luna august 1949, fratele poetului, Login Blaga, moare in Sibiu.

Primele clase le-a facut la Sebes la scoala primara germana (1902 - 1906), dupa care a urmat Liceul Andrei Saguna din Brasov (1906 1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat romanesc de teoria dramei. Inca de pe acum s-a familiarizat cu opera lui Friedrich Schiller.

A debutat in ziarele aradene Tribuna, cu poezia Pe tarm (1910), si in Romanul, cu studiul Reflectii asupra intuitiei lui Bergson (1914). Dupa moartea tatalui, familia se muta la Sebes in 1909. In anul 1911 calatoreste in Italia, unde isi petrece timpul in librarii, cautand carti de filosofie, si vizitand vestigiile istorice ale acestei tari.

A urmat cursurile Facultatii de Teologie din Sibiu si Oradea in perioada 1914 1916. A studiat filozofia si biologia la Universitatea din Viena intre anii 1916 si 1920, obtinand titlul de doctor in filozofie si biologie. A revenit in tara in ajunul Marii Uniri. In anul 1916, in timpul verii, Blaga viziteaza Viena, unde descopera Expresionismul.

In anul izbucnirii primului razboi mondial, si-a inceput studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenta in 1917. Intre 1917 si 1920 a frecventat cursurile Universitatii din Viena, unde a studiat filozofia obtinand si doctoratul, in 1920. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care ii va deveni sotie.

Activitate publica si academica Prima sa drama, Zamolxe, ii apare in ziarul Vointa (1920). Academia Romana ii decerneaza Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj ii premiaza piesa Zalmoxe (1922). I se tiparesc primele traduceri de poezie in limba germana in revista cernauteana Die Brucke (1922) (Podul). In 1924 - 1925, locuieste in Lugoj. A fost redactor la ziarele Vointa si Patria, membru in comitetul de directie al revistei Cultura, colaborator permanent la publicatiile Gandirea, Adevarul literar si artistic si Cuvantul.

Dupa Dictatul de la Viena se afla in refugiu la Sibiu, insotind Universitatea din Cluj (1940 1946). Conferentiaza la Facultatea de Litere si Filosofie din ...