Lacul De Mihai Eminescu

Extras din referat Cum descarc?

Lirica eminesciana imbina sentimentul dragostei pentru fiinta iubita cu adoratia fata de frumusetile naturii. Poezia Lacul a fost publicata la 1 sept. 1875 in revista Convorbiri literare si se incadreaza in creatiile erotice eminesciene avand ca teme iubirea si natura.
Prima strofa se deschide cu imaginea feerica a lacului, albastru incarcat cu, nuferi galbeni, unde epitetele cromatice, albastru si, galben realizeaza imagini vizuale care sugereaza armonie, claritate, seninatate, lacul fiind asemenea unei oglinzi in care urmeaza sa se reflecte atat lumea exterioara, cat si cea interioara. De la aceasta imagine vizuala statica, din primele doua versuri, se trece la una dinamica, caci lacul apare insufletit prin personificare. Astfel, natura, lacul ca element al ei, preia zbuciumul sufletesc al poetului, emotia lui determinata de asteptarea fiintei iubite si vibreaza la unison cu acesta.
Intr-adevar, in strofa a doua este prezent motivul asteptarii, infatisat insa ca posibilitate, dovada fiind prezenta adverbului, parca folosit in repetitie: si eu trec de-a lung pe maluri Parc-ascult si parc-astept Tot ca posibil este sugerat si gestul tandru al imbratisarii, prin folosirea verbelor la modul conjunctiv care sugereaza o actiune posibila. Poetul nu realizeaza un portret al fiintei iubite a carei prezenta este marcata prin pronumele personal ea, scris subliniat, pentru ca dorinta poetului nu se indreapta catre cineva anume, catre o anumita fiinta, ci catre o iubire ideala pe care o doreste implinita, tot la modul ideal, in decorul de basm al codrului si al lacului. Astfel iubita apare ca o proiectie imaginara in visul poetului.
De fapt, tot ceea ce urmeaza in strofele a treia si a patra nu este decat visul de iubire al poetului, generat de starea de asteptare si de singuratate. Decorul imaginat pentru intalnirea dintre cei doi iubiti cuprinde elemente romantice tipic eminesciene: cadrul nocturn, luna, lacul, trestiile fosnitoare. Ea, cea izvorata din amintire si rupta din natura, din trestii sa rasara, se incadreaza in posibilul scenariu pe care poetul si-l imagineaza: fascinati de frumusetile naturii, si de farmecul ei, abandonati extazului, indragostitii vor pluti vegheati de razele blandei lune, in timp ce fosnetul trestiilor si susurul apei le va acompania alunecarea in vis. Senzatia de ireal, de vis, de posibil este reliefata tot prin intermediul verbelor la modul conjunctiv, unele dintre ele eliptice de conjunctia sa: fosneasca, sune. Imaginea vizuala (sub lumina blandei lune) realizata prin intermediul epitetului personificator, blandei, folosit in inversiune, sugereaza momentul descrierii - noaptea cu vraja ei sporita de razele lunii. Celelalte imagini sunt preponderent auditive: inganati de glas de ape - vantu-n trestii lin fosneasca, unduioasa apa sune. Ele sunt realizate cu ajutorul unei metafore cu rol personificator (glas de ape) si a doua epitete, unul al verbului si altul al substantivului ...


Fisiere in arhiva (1):

  • Lacul De Mihai Eminescu - Varianta 18
    • Referat.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!