La țigănci apartenență la specie

Mircea Eliade reprezinta pentru spiritualitatea romaneasca una dintre cele mai remarcabile figuri, avand o vasta creatie, atat in ceea ce priveste lucrarile stiintifice, cat si pe taramul beletristicii. S-a nascut la 9 martie 1907, ca al doilea fiu al capitanului Gheorghe Ieremia, care, din admiratie pentru Ion Heliade-Radulescu, isi schimba numele in Eliade; deci, dupa cum se vede, numele i-a fost oarecum predestinat lui Mircea Eliade, acesta ajungand un veritabil savant.

Opera s-a, creata de-a lungul a sase decenii, cuprinde nuvele, romane (Isabelle si apele diavolului (1929), Maitreyi - (1933), Maitreyi si Santier), piese de teatru, literatura memorialistica, lucrari de indianistica, mitologie, folclor, etnografie, sociologie, antropologie, studii de istorie a religiilor (Tratat de istorie a religiilor Paris, (1949) si Istoria credintelor si ideilor religioase). Conceputa la Paris in 1859, nuvela intitulata La tiganci se incadreaza in suita literaturii fantastice care continua traditia unui fantastic romanesc regasit in basme: proza eminesciana (Sarmanul Dionis) si in povestirile lui Caragiale (La hanul lui Monjoala). Opera este o nuvela fantastica, deoarece indentificam caracteristici ale acestei specii literare: prezenta lumii reala si ireale, alternanta profansacru, drumul initiatic al personajului, prezenta miturilor, a cifrelor simbolice evidentiate treptat de catre autor.

Nuvela este alcatuita din opt episoade. Ea evoca mitul iesirii din timp (mitul timpului ireversibil), mitul labirintului, al camuflarii sacrului in profan, mitul eroticului, mitul logosului si mitul mortii. Opera stabileste firul epic in Bucuresti in perioada interbelica profesorul de pian, Gavrilescu, se intoarce de la lectia predata nepoatei doamnei Voitinovici. Se urca in tramvai, asculta conversatia calatorilor in legatura cu spatiul cunoscut in Bucuresti prin numele de La tiganci. Gavrilescu isi aminteste ca a uitat partiturile la eleva sa si coboara din tramvai pentru a se intoarce. Caldura este tot mai mare, mintea este lenesa, iar eroul se simte tot mai molesit exclamand: Gavrilescule, atentie, parca ai inceput sa imbatranesti, te ramolesti, iti pierzi memoria. Ca hipnotizat, eroul se trezeste in zona atat de atragatoare, intr-un spatiu umbros si racoros unde incepe, de fapt, secvanta irealului. Este intampinat de o batrana care ii cere 300 de lei, prezenta ce poate fi interpretata cu a cerberului care preia lumea mortilor. Apar apoi trei fete frumoase, numarul lor fiind cifra fatidica fundamentala a universului, cifra pe care se construiesc si basmele. Este vorba de o evreica, o grecoaica, si o tiganca origine deloc intamplatoare, ele reprezentand civilizatii stravechi, semnificative in evolutia omenirii, incarcate de mister si de urme inca neexplicate.

Incepe o suita de ritualuri de probe initiatice intr-un spatiu ce cuprinde multe oglinzi, paravane, fotolii, draperii pentru a reface o cale a labirintului caci printre ...