Junimea

Prezentarea societatii ,,JUNIMEA" avand in vedere urmatoarele:

- scurt istoric;

- membrii reprezentativi;

- prezenta marilor clasici la Junimea; impactul formatiunii junimiste asupra carierei literare a lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale si Ion Creanga.

Vechiul gand al lui Miron Costin, care afirmase cu modestie tematoare ,,eu voi da seama de ale mele cate scriu", se intoarce prin Maiorescu in constiinta moderna ca ferment hotarator in inchegarea unei directii culturale creatoare, delimitata de un spirit critic neadormit si de un sentiment puternic al valorii.

Dupa Unirea Principatelor (1859), pe plan istoric, au loc evenimente si transformari insemnate in viata sociala romaneasca: se unifica institutiile din Tara Romaneasca si Moldova; au fost secularizate averile manastiresti; s-a votat o noua lege rurala; are loc Razboiul de Independenta (1877), Romania devenind o tara libera si suverana. Sub imboldul acestor transformari se contureaza un puternic sentiment de mandrie nationala.

Tarile Romane intra in legatura cu celelalte state europene - pe plan economic - se accentueaza procesul de dezvoltare al capitalismului; se dezvolta comertul, bancile, orasele, porturile la Dunare si Marea Neagra.

Toate aceste evenimente au avut urmari si asupra culturii, artei si literaturii - in aceasta perioada se contureaza una din cele mai stralucite epoci din istoria culturii si literaturii romane, epoca marilor clasici.

In anul 1863 sub guvernarea democratica a lui Alexandru Ioan Cuza, un grup de tineri dornici de a da un alt curs culturii si literaturii romane infiinteaza la Iasi o asociatie libera sub lozinca ,,entre qui veut, reste qui peut" cu numele de JUNIMEA.

Initiatorii sai sunt:

- Iacob Negruzzi, fiul lui Constantin Negruzzi, in varsta de 20 de ani, doctor in Drept de la Heidelberg;

- Petre P. Carp, in varsta de 26 de ani, doctor in Drept de la Bonn;

- Theodor Rosetti, cu varsta de 26 de ani, doctor in Drept de la Berlin;

- Vasile Pogor, de 30 de ani, doctor in Drept de la Paris;

- Titu Maiorescu, de 23 de ani, doctor in Filozofie de la Geissen - mentorul societatii.

Programul politic al societatii va fi subordonat celui cultural, terorizat de Titu Maiorescu. ,,Junimea din Iasi - scrie in 1890 Titu Maiorescu - a fost... o adunare privata de iubitori ai literaturii si ai stiintei, de iubitori sinceri. Din intamplare, cei dintai membri ai ei s-au gasit a fi inzestrati cu cunostinte destul de felurite, fiecare dupa studiile si dupa gusturile sale incat sa se poata completa unii pe altii si totodata sa se poata intelege. Discutiile cele mai animate, insa fara nici un amestec d interese personale, i-au apropiat si i-au imprietenit, atragand incetul cu incetul pe multi altii, a caror dispozitie de spirit ii facea accesibili la asemenea cercetari adeseori abstracte. In primii ani ai acelor intruniri intime s-a urmarit cu staruinta citirea mai tuturor operelor literaturii romane de pan-atunci, bune-rele cum erau, sipe temeiul unor asemenea cetiri se iscau discutiile: observari critice, incercari de stabilirea unui teren comun de intelegere, teorii conduse la extrem si apoi limitate spre o aplicare mai fireasca, expuneri stiintifice despre estetica, despre limba, despre scriere, despre multe alte obiecte ale gandirii omenesti. Astfel se formase o atmosfera de preocupari curat intelectuale, care fara voie si pe nesimtite ajunsese a stapani pe toti, asa incat orele petrecute o data pe saptamana la Junimea stateau in cel mai mare contrast cu viata de toate zilele, erau o lume aparte, un vis al inteligentei libere, inaltat deasupra trivialitatilor reale. Si asa de intensiv si asa de puternic lucra aceasta atmosfera asupra celor ce o respirau, incat forma ea insasi o legatura intre ei si-i armoniza pe toti pentru timpul cat dura, pe unii pentru toata viata lor."

Prima intrunire a avut loc la Titu Maiorescu acasa, unde Petre Carp a facut o lectura, citind traducerea tragediei ,,Macbeth" in versuri. De fata, pe langa cei doi - Maiorescu si Carp - mai erau Theodor Rosetti, N. Burghele si Iacob Negruzzi. In acea seara, Vasile Pogora era absent. Atunci se poate spune ca a fost prima sedinta a Junimii, fara ca cei prezenti sa se fi gandit inca la infiintarea unei societati literare. Iata un sfat dat lui Iacob Negruzzi de catre tatal sau, cu privire la tanarul V. Pogor: ,,Nu te uita la apucaturile aceste ale sale, e un tanar inteligent, s-a deosebit ca judecator printr-un mare sentiment de dreptate, ceea ce la noi este rar, are si avere, pacat insa ca e cam lenes - nu-i prea place sa lucreze si in aceasta se deosebeste de tatal sau, cu care am fost prieten."