Liviu Rebreanu este un prozator interbelic, creator al romanului realist obiectiv prin aparitia, in 1920, a romanului Ion; alaturi de Camil Petrescu si Hortensia Papadat-Bengescu, G. Calinescu il considera un initiator al romanului modern, pe langa Ion remarcandu-se si alte capodopere ale romancierului precum Padurea spanzuratilor (1922) sau Rascoala (1932).
Elemente realiste prezente in romanul Ion sunt prezentarea in maniera veridica a faptelor fictive ce compun universul cartii, tematica sociala (drama taranului insetat de pamant), aspectul monografic, precizia coordonatelor spatio-temporale , circularitatea/simetria compozitionala, prezenta unui narator impersonal, obiectiv, la persoana a III-a, caruia ii corespund viziunea naratologica ,,din spate", perspectiva auctoriala, focalizarea preponderent zero.
Nivelul personajelor in roman:
La nivelul personajelor, esteticii realiste ii sunt specifice personajele tipice in situatii tipice, reprezentative pentru o categorie sociala: taranul insetat de pamant este principalul exponent al romanului. Pe de alta parte, personajele sunt in stransa relatie cu mediul social in care traiesc, fiind un produs al societatii: faptele lui Ion isi gasesc pana la un punct justificarea in modalitatea prin care satenii din Pripas valorizeaza indivizii in functie de unica valoare materiala care conteaza, pamantul.
De asemenea, personajele se pot clasifica in plate si rotunde, conform tipologiei stabilite de E.M. Forster in ,,Aspecte ale romanului". Ion, protagonist si personaj rotund, cu evolutie interioara, complexitate psihologica, gesturi memorabile si avand capacitatea de a surprinde in mod credibil cititorul, implineste alaturi de Ana, personaj plat cu vocatia tragicului, unul dintre cuplurile cu rol esential in evolutia firului epic si in conturarea dramei personajului principal.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.