Ion Creangă Harap Alb

Basmul este o specie literara populara care a fost cultivat si de catre creatorii culti, impunandu-se si ca specie literara a literaturii culte (basm cult). basmul, ca specie literara a genului epic nareaza dintr-o perspectiva naratoriala extradiegetica (un narator-martor al intamplarilor traite de personaje, narator care exista ca voce), intamplari puse pe seama unor personaje care au rolul de a stabili echilibrul; trasatura fundamentala a basmului este fabulosul intamplarii conventionale a caror logica ascultatorul sau cititorul nu o pune la indoiala.

la nivelul basmului exista intamplari fantastice: calul zburator, metamorfozele fata imparatului Ros se metamorfozeaza in pasare; oralitatea care in basmul popular este un cod de transmitere de la cretor spre ascultator, devine in basmul cult un mod de creatie: graiul popular, proverbe si zicatori, invocarea cititorului de catre narator, etc; basmul este un discurs narativ alcatuit din situatii numite functii (ideea unei secvente narative); orice basm incepe cu o situatie initiala de echilibru urmata de o situatie care deregleaza echilibrul, intamplari traite de erou pentru recuperarea echilibrului si instalarea lui.

In basm, ceea ce s-ar numi intriga, este de fapt o situatie perturbatoare un act nelegiuit, un furt, un neajuns, o dorinta neimplinita.

basmul este un discurs narativ secventat prin intermediul formulelor initiale, mediane, finale; formula mediana are rolul de a restabili firul intrerupt al naratiunii; basmul se caracterizeaza prin umor, pentru ca oratorul care traieste intamplarile umoristice face haz de necaz; umorul devine o trasatura a stilului prin care lectorul retraieste fabulosul basmului.

Povestea lui Harap-Alb este un basm atipic- incepe cu un dezechilibru: cei doi frati, craiul si Verde-imparat traiesc unul la un capat al Pamantului, celalalt la celalalt capat al Pamantului; cei doi frati nu s-au mai vazut din cauza distantelor, a drumurilor nesigure si a razboielor, mai mult, craiul are trei baieti, iar Verde-imparat are trei fete, incat craiul trimite carte fratelui sau ca sa numeasca un fecior care ar trebui sa-i urmeze la tron.

Se poate spune ca basmul lui Creanga e construit pe tehnica povestii in poveste pentru ca identificam cateva povesti in situatiile tip.

Prima poveste este a probelor la care sunt supusi feciorii de crai trecerea Podului.

Podul este un simbol, granita dintre cele doua lumi (s-ar putea spune ca este granita dintre Lumea materiala si Lumea imateriala; craiul se afla in lumea materiala, Verde-imparat se afla in centrul simbolizat prin verde.

Craiul se travesteste in urs la popoarele primitive este un ritual initiatic al flacailor care devenind maturi trebuie sa invinga fiara si sa primeasca forta ei.

Ca in toate basmele, nu trec proba primii doi; ii este dat sa treaca proba mezinului- pentru ca el este cel mai pur, cel mai apropiat de spatiul originar. Dar craisorul este ajutat de Sfanta Duminica ...