Inventarul de conjugari si caracterizarea conjugarilor

Extras din referat Cum descarc?

Conjugarea I are ca trasaturi flexionare:
1.omonimia suf. inf. = suf. impf. = suf. pf. s. = suf. ind. prez. 5 = primul element suf. part.: [-a-]
2.suf. ger. [-and]
3.omonimia des.3 ind. prez. = 6 ind. prez. [-a]
4.suf.1, 2, 3, 6 prez.ind. [?]
Intr-o prezentare simplificata, care retine numai trasaturile specificatoare, conjugarea I cuprinde clasa verbelor cu sufixul infinitival [-a] si suf. prez. ind. [?]; exemple: a ara, a canta, a spala, a varsa; a afla, a intra; a apropia, a mangaia, a injunghia, a continua etc.
Subclasele a afla, a apropia, a injunghia sunt subordonate fonetic tipului canonic, intrucat unele realizari afixale diferite ale acestor verbe (vezi: aflu, apropii, injunghii, precum si apropiind, injunghiind) si unele omonimii suplimentare (vezi: eu, tu apropii, eu, tu injunghii) sunt determinate de particularitati ale finalei radicalului.
Daca se are in vedere una din pronuntiile uzuale ale lui a continua (1 prez. ind.: continuu, cu diftongul -uu), realizarea cu diftong este si ea conditionata fonetic, subordonata prototipului. Daca se ia in consideratie indicatia normativa din DOOM 2, cu diftongului [-ui], paradigma lui a continua devine neregulata, neregularitatea fiind data de corelatiile flexionare: 1, 2 ind. prez. continui (dupa tiparul apropia) vs 3, 6 ind. prez. continua, ger.continuand, 3, 6conj. prez .continue (dupa forma prototipica a conj. I).
Subclasa a oua, a ploua, caracterizata prin omonimia suplimentara 3 conj. prez (ploua, sa ploua), diferita de a tipului a continua, cu care are in comun unele trasaturi fonetice, poate fi considerata, prin numarul mic de verbe la care apare, ca neregulata.
Subclasa a preceda, a succeda, caracterizata prin omonimia desinentiala suplimentara 3 ind. prez. = 3 conj. prez. (el preceda - sa preceada; el succeda -sa succeada), poate fi considerata si ea un tip de neregularitate, dat fiind faptul ca omonimia, desi normala in alte conditii fonetice ale radicalului (vezi a taia, a mangaia), este exceptionala in conditiie fonetice ale celor doua verbe. Pentru aceste verbe, distinctia ind. - conj. se obtine, daca se face abstractie de elementul mobil sa, numai prin alternanta -e~-ea a radicalului.
Conjugarea a II-a se caracterizeaza prin:
1.omonimia suf. inf. = suf. impf. = suf. pf. s. = suf. 5 prez. ind. = primul element suf. part.: [-a-]
2.suf. ger. [-and]
3.omonimia des. 3 prez. ind. = 6 prez. ind. [-a]
4.suf. 1, 2, 3, 6 prez.ind. [-ez-~-eaz-]
Simplificand caracterizearea, conjugarea a II-a cuprinde clasa verbelor cu sufixul infinitival [-a] si cu sufixul de prezent [-ez-~-eaz-]; exemple: a aranja, a avansa, a bloca, a lucra; a scanteia, a sublinia; a ingenunchea, a veghea.
Subclasele a scanteia, a sublinia, respectiv a ingenunchea, a veghea sunt subordonate prototipului II, unele realizari diferite ale flectivelor (vezi: scanteind, inghenunchind) fiind determinate de finala radicalului, o vocala palatala sau o consoana palatala: k'-,g'-.


Fisiere in arhiva (1):

  • Inventarul de conjugari si caracterizarea conjugarilor.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!