Iarna - demonstrație ca este pastel

In volumul ,,Pastelul'' Alecsandri dedica fiecarui anotimp cel putin o poezie, dar iernii cele mai multe dintre versurile sale:

,,Iarna''

,,Gerul''

,,La gura sobei''

,, Viscolul''

,,Miezul iernei''

In poezia ,,Iarna'' Alecsandri realizeaza o imagine de o mare frumusete a anotimpului alb. Creatia poate fi impartita in doua tablouri : unul corespunzator primelor trei strofe, iar cel de al doilea reprezentat de ultima strofa.

Poemul incepe cu inversiunea ,,cumplita iarna'' care anunta o iarna geroasa, iar caderea zapezii capata caracter de cosmicitate, dupa cum sugereaza personificarea :

Iarna cerne norii de zapada.

De la inceput anotimpul rece sperie datorita ninsorii abundente si a norilor amenintatori.

Comparatia fulgilor de nea cu fluturii da nastere unei imagini vizuale diafane care atenueaza sentimentul de spaima ,,fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de flutiri albi''. Tabloul este frumos, dar rece iar tara personificare se infioara ,,raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi''.

Imaginea caderii zapezii continua si in strofa urmatoare privirea indreptandu-se catre planul terestru inundat de omat, dupa cum o sugereaza repetitia verbului,,a ninge''.