Iarna

1) In opera lui Vasile Alecsandri, un loc aparte il ocupa pastelurile in care a cantat frumusetile naturii.

4) Tematic, pastelurile lui V. Alecsandri se grupeaza in ciclul anotimpurilor, al muncilor agricole, al Mircestilor si un ciclu exotic.

5) V. Alecsandri canta natura in toate anotimpurile, dar predilectia sa se indreapta spre anotimpul iarna.

6) Pastelul Iarna a aparut la 1 aprilie 1868 in revista Convorbiri literare, numarul 3, alaturi de alte pasteluri inchinate anotimpului alb.

7) Este o descriere i n versuri prin care poetul isi exprima trairile sufletesti legate de aspectul din natura descris.

II. Continutul 1) Vasile Alecsandri descrie un peisaj de dimensiuni impresionante peste care s-a instalat, devenind stapana, iarna.

2) Pastelul Iarna este structurat in doua parti, prima parte infatisand o imagine de ansamblu a naturii coplesite de ravagiile iernii, iar cea de-a doua, acelasi peisaj este insufletit de aparitia soarelui.

3) In prima strofa autorul fixeaza dimensiunile spatiale ale tabloului si ale iernii, care apare personificata: a) ea cerne din vazduh enorme cantitati de zapada; b) planul terestru este infatisat alaturi de cel cosmic; c) localizarea imaginii nu este precisa, sugerandu-se amploarea cosmica a fenomenului; d) imaginile sunt preponderent vizuale dominate de culoarea alba si realizate prin intermediul epitetelor, al personificarilor si al comparatiilor; e) sunt exprimate si sentimente de uimire si infiorare in fata acestui spectacol mare; 4) In strofa a doua este infatisata prelungirea in timp, la nesfarsit a fenomenului: a) caderea necontenita a zapezii creeaza impresia de potop hibernal; b) permanenta in timp a fenomenului se manifesta tot intr-un cadru spatial al inaltului; c) repetitia si enumeratia din primul vers al strofei reliefeaza atat persistenta ninsorii, cat si abundenta ei; d) uimirea poetului din strofa anterioara este inlocuita de teama de disparitie intr-un noian alb; e) peisajul este contemplat din perspectiva batranetii, care inoculeaza sentimentul de tristete; 5) Strofa a treia intregeste tabloul de iarna si schiteaza planul terestru, infatisand atotputernicia iernii in spatiu; a) ea a devenit stapana peste tot; b) plopii par niste fantasme, iar intinderea pare pustie, satele pierzandu-se indepartare; c) omniprezenta iernii in spatiu este sugerata prin enumeratii, iar pustietatea peisajului, prin comparatii si epitete.

d) poetul traieste senzatia de halucinatie, o puternica stare de incordare izvorata din neputinta de a se impotrivi ravagiilor iernii.

6) In partea a doua, constituita din strofa finala, peisajul se insufleteste, iar iarna devine darnica in placeri: a) ninsoarea inceteaza, norii dispar si rasare soarele; b) isi face aparitia o sanie usoara insotita de clinchetul vesel al zurgalailor.

c) peisajul este luminos, de un alb stralucitor.

d) isi fac loc bucuria, satisfactia, sentimentul stenic al dragostei de ...