Generalitati si despre "Concert din muzica de Bach"
Alaturi de Camil Petrescu, Hortenzia Papadat-Bengescu a contribuit la modernizarea prozei romanesti. Prozatoarea s-a format in asmotfera cenaclului literar Sburatorul, al carui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.
Prin creatia sa, Hortenzia Papadat-Bengescu se plaseaza la confluenta traditiei cu inovatia. Astfel in proza Hortenziei Papadat-Bengescu se pot identifica o suma intreaga de procedee de o surprinzatoare noutate: interiorizarea lumii intr-o constiinta; exteriorizarea sufletului; autoanaliza (pers. I); personajul reflector; multiplicarea vocilor subiective.
Alaturi de aceste modalitati moderne, intalnim elemente specifice romanului traditional: analiza psihologica a celor mai fine mutatii sufletesti (pers. a III-a); interesul pentru social, pentru descrierea mediului, a societatii; interesul pentru constructia de personaje, personaje caracter: parvenitul, snobul, ipocritul, amanta, etc.
Opera:
Nuvele si schite: Ape adanci (1919), Sfinxul (1920), Femeia in fata oglinzii (1924)
Mici romane: Balaurul (1923), Romanta provinciala (1925)
Contributia cea mai valoroasa: Ciclul Hallipa- Fecioarele despletite (1926), Concert din muzica de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Radacini (1938)
Piese de teatru: Batranul
Cea mai importanta contributie este proza de faptura psihologica, prin care se dovedeste un analist subtil al sufletului feminin.
Ciclul Hallipa
Ciclul Hallipa este al doilea roman ciclic din literatura romana, dupa ciclul Comanestilor a lui Duiliu Zamfirescu. Este vorba despre un roman-cronica de familie, care urmareste existenta unor familii pe mai multe generatii.
a). Preistoria familei...
...Hallipa si a familei Draganescu nu este prezentata in roman, decat sugerata. In fiecare familie insa exista un batran sau o batrana, un inaintas a carui existenta trebuie ascunsa cu grija. Astfel una din preocuparile noilor imbogatiti este de a ascunde originea joasa, descendenta obscura. Astfel, indirect aflam informatii despre tatal Leonorei, care a fost perceptor la Mizil; tatal lui Draganescu a fost carciumar; batrana Gramatula s-a imbogatit fabricand alcool din cereale; baba Smoala, prin numele ei, indica sursa imbogatirii.
b). Generatia urmatoare...
...reprezentata de Draganescu si Doru Hallipa munceste inca pentru a mentine si pentru a spori averea acumulata de inaintasi. Pe masura imbogatirii cresc si pretentiile si paralel dorinta de a ascunde un trecut compromitator. Alaturi de parvenitismul primei generatii, se contureaza o noua trasatura: snobismul. Urmasii primei generatii se preocupa de salvarea aparentelor, de insusirea unui mod de viata monden. Batranii, bolnavii, bastarzii sunt marginalizati si ascunsi cu grija. Modelul lumii mondene este Elena Draganescu. Astfel ea isi face un adevarat program de indatoriri mondene: isi fixeaza o zi si o ora de primire; copilul este crescut de o guvernanta londoneza; organizeaza reuniuni mondene, concerte, la care participa lumea buna. Toata existenta ei se desfasoara conform etichetei, codului monden.
c). A treia generatie...
...cuprinde exemplare devitalizate. Reprezentantii acestei generatii nu mai trebuie sa munceasca pentru averea mostenita, le permite o existenta de lux si placeri. Pe plan sufletesc aceste personaje se caracterizeaza prin sterilitate, prin imposibilitatea de a trai sentimente autentice, profunde. Se pare ca aceste personaje, care nu mai gasesc un sens viabil existentei lor. Pana si iubirea se reduce la satisfacerea unor instincte primare. Stapanite de plictiseala, aceste personaje nu mai stiu cum sa-si omoare timpul.
d). In ultimul roman...
...al ciclului Hortenzia Papadat-Bengescu incearca sa gaseasca o solutie de salvare prin revenirea la radacini, respectiv prin reantoarcerea Elenei Draganescu la tara pe mosia familiei. Revenirea este insa tardiva si imposibila.
Cel mai reusit roman al ciclului este:
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
