Demonstrație că deșteaptă-te române este un imn

Este cunoscut in lliteratura romana prin poezia Desteapta-te, romane. Scrisa in anul 1848, cantata pe o melodie de Anton Pan, ea devine marsul revolutionar romani si dupa 1989 imnul national al romanilor. Desteapta-te, romane are toate atributele ce definesc un imn (poezie lirica inrudita cu oda in care se slaveste cu divinitate eroii, limba, poporul si patria. Titlul poeziei este format din verbul la imperativ a destepta si din vocativul substantivului roman, el sintetizeaza mesajul intregii poezii, indemnul la desteptarea nationala la lupta impotriva tiraniei pentru libertate si unitate nationala. Alcatuita din 11 catrene, poezia este compusa dintr-o suita de indemnuri imperative metaforice adresate poporului roman. Semnificatia ei La inceput romanii sunt indemnati sa se trezeasca din somnul cel de moarte (metafora ce sugereaza inertia in fata unui destin tragic), la actiune pentru asi croii un nou destin care sa impresioneze chiar si pe dusmani. Strofa a II-a, Idei poetice, Semnificatia figurilor de stil Cu acelasi ton ultimativ sugerat de antiteza de originea lor romanica a carei simbol este imparatul Traian. Stofa a III-a, Idei poetice, semnificatia figurilor de stil Indemnul la lupta este argumentul de solidaritate si de unitate intregului popor. Elanul patriotic este sugerat de figuri de stil expresive: Comparatii (stau ca brazi in munte si sar ca lupii in stane) Hiperbola (voinici sute de mii) Enumeratii (batrani, barbatii, juni, tineri) Strofa a IV-a, Idei poetice, semnificatia figurilor de stil Invocand prin invocatie retorica pe marii voievozii: Mihai, Stefan, Corvin, poetul slaveste optiunea romanilor pentru libertate exprimata direct cu ajutorul antitezei (viata-n libertate ori moarte striga toti). Strofa a V-a, Idei poetice, semnificatia figurilor de stil Patrunsi de idealul sfant al libertati, romanii jura sa infaptuiasca visul de unire nerealizat de inaintasi Juram ca vom da mana, sa fim pururea frati! Strofele VI SI VII, Idei poetice, semnificatia figurilor de stil Patria personificata vazuta ca o mama indoliata cere de la fii ei sa se sacrifice sa treaca prin sabie si foc si de aceea lasi si tradatorii sunt blestemati sa fie nimiciti De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa. Strofele VIII SI IX, Idei poetice, semnificatia figurilor de stil Folosind interogatia retorica N-ajunse iataganul barbarei Semilune poetul remarca efectele luptelor cu turcii si ale despotismului si ameninta o noua primejdie cea a pierderii identitatii nationale prin rapirea limbi. Strofele X SI XI, Idei poetice, semnificatia figurilor de stil In ultimele doua strofe contin doua strofe indemnul rascolitor adresat romanilor romani din patru unghiuri, la unitate deplina (in cuget si simtiri), la lupta si jertfa pe altarul libertati Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost pamant! Caracterul liric al ...