Curente Literare

? Miscare literera circumscrisa intr-o anumita perioasda social-istorica, reunind scriitori care impartesc principii estetice similare, se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara, concorda in preferintele lor pentru anumite genuri si specii literare, recunoscand o anumita ierarhie a acestora (de exemplu, preferinta clasicismului pentru tragedie) si care utilizeaza, in operele lor, modelatii artistice asemanatoare intr-un sens larg (de exemplu, antiteza se intalneste frecvent in creatiile romanticilor) Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate, de obicei, intr-un manifest literar.

Curentele literare pot interfera. Operele marilor scriitori ilustreaza, de obicei, mai multe curente literare.

Miscare artistica si literara, ce se afirma in primele decenii ale secolului al XIX-lea. In Europa, fiind pregatita de un moment literar de tranzitie de la iluminism la romantism, numit preromantism.

Manifestul literar al curentului: Prefata la drama Cromwell (V. Hugo: Nu exista reguli, nici modele. ) Principii estetice: cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a fanteziei creatoare, in defavoarea ratiunii lucide; subiectivitatea; expansiunea eului individual; respingera regulilor impuse de clasicism; libertate de creatie; evaziunea in trecut, ca o forma de contrapondere a realitatii obiective, ostile; evaziunea se realizeaza sub forma visului sau a somnului, intr-un decor nocturn; fascinatia misterului si a exceptionalului; cultivarea emotiei si a sentimentului; intensitatea trairilor (pasiunea); individualitatii, a originalitatii, a spontaneitatii; descoperirea infinitului spatial si temporal; teme si motive specifice: iubirea, natura, folclorul, miturile, fantasticul, fabulosul, trecutul istoric (evul mediu), timpul, spatiul, meditatia asupra omului de geniu, lumea ca teatru, prezentul etern etc; cultivarea antitezei, a comparatiei dezvoltate, a ironiei romantice; dominatia particularului asupra generalului, a individualului asupra colectivitatii, a sentimentelor asupra ratiunii; interesele fata de natura, mediu ambiant, culoarea locala; persoane exceptionale in imprejurari exceptionale; antiteza inger-demon; titanul; persoane din toate mediile sociale; particularul, exceptionalul; stilul metaforic; fuziunea genurilor si a speciilor literare; largirea si imbogatirea limbii literare, limbajul popular, arhaic; specii dramatice: drama istorica (V. Hugo, Puskin), filozifica, lirica (Sbelley) specii lirice: meditatia, elegia, romanta (Lamartin, V. Hugo) specii epice: legenda, balada, poemul, nuvela istorica si fantastica, romanul istoric; literatura romana: C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, M. Eminescu REALISMUL Realismul miscare literara aparuta in Franta, la mislocul secolului al XIX-lea, ca o reactie antiromantica, a carei doctrina se bazeaza pe rasfrangerea obiectiva, veridica a realitatii, reusind idealizarea ...