Clasicismul, curent artistic, s-a cristalizat in Franta, in sec. 17, arta poetica (manifest literar, program literar) a fost semnata de Boileau. Se caracteruzeaza prin: tematica este lupta dintre ratiune si pasiune, cu victoria ratiunii; lupta dintre sentimentul onoarei, al datoriei si al pasiunii cu victoria sentimentului onoarei; personajul clasic este regele, aristocratic la varsta maturitatii, a ratiunii, un model de frumusete si sanatate fizica si morala; regula celor trei unitati: actiunea este dominata de un singur conflict, se petrece in 24 de ore, intr-un singur loc palatul; speciile literare sunt tragedia si comedia, fabula, satira, epistola specii literare moralizatoare.
In literatura romana de la 1848, momentul cand s-au pus bazeleliteraturii nationale, clasicismul este unul formal trimite la anumite specii literare si la trasaturile care confera operei perfectiunea: concizia, simtul masurii, geometria.
Romantismul Romantismul s-a cristalizat in Franta, la mijlocul sec. 19 ca reactie impotriva clasicismului; manifestul literar este semnat de Victor Hugo prin Prefata la drama Cromwell.
negarea regulei celor trei unitati: ramane totusi ca valabila unitatea de actiune de care depinde perfectiunea operei; sursa de inspiratie este istoria medievala, bogata in intamplari spectaculoase; libertatea eului creator, care traieste sub semnul pasiunii; personajul este copil, tanar sau batran, poate avea cele mai diferite profesii (rege ocnas, prostituata); este exceptional in imprejurari exceptinale; stilul este ornant, bogat impodobit, lexicul este imbogatit, cu arhaisme, neologisme, cuvinte populare, regiionale, pentru ca poporul devine personaj al operei literare; speciile literare cultivate sunt: elegia, meditatia, poemul filozofic (gen liric); nuvela si roman de aventuri (gen epic); drama romantica (gen dramatic). Literatura de la 1848 este prin excelenta romantica, prin continut si forma, capodoperele se caracterizeaza prin clasicism formal.
Reflexul. al romantismului europen il constituie Curentul national poporan al revistei Dacia literara.
Revista Dacia literara a aparut la Iasi, in 1840, sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu. A avut o viata scurta, a fost intrerupta de cenzura, a reaparut sub titlul Propasirea, dar a fost din nou cenzurata pentru titlul si programul revolutionar.
Primul numar al revistei se deschide cu articolul Introductie semnat de M. K. este manifestul noului curent, cand s-au pus bazele literaturii originale nationale.
Titlul revistei este simbolic vizeaza unirea literara inaintea celei politice.
M. K. lauda in prima parte a articolului pe. si Karcolechi care au incercat punerea bazelor presei in limba romana.
Critica revistele din cele 3 principate, pentru ca erau prea locale, politice si faceau grave greseli de limba.
Combate traducerile si imitatiile care nu fac o literatura. Care omoara in noi duhul ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.