Creația populară în versuri Balada Miorița

Este o creatie populara in versuri, cu subiect realo-fantastic, in care se consemneaza fapte, ganduri, experiente ale unor eroi exemplari, surprinsi in momente de exceptie. Are caracter sincretic, oral, colectiv si anonim (asa se explica multimea de variante), fiind destinata ascultarii intr-o colectivitate si avand functie educativa prin modelele de caracter oferite.

Se impletesc diferite motive fundamentale: motivul transhumantei, motivul conflictului dintre ciobani, motivul mioarei nazdravane, testamentul liric al ciobanului moldovean, alegoria mortii ca nunta, motivul maicutei batrane.

Motivul transhumantei incepe cu interjectia iata si face din cititor/ascultator un adevarat martor al evenimentelor. Cuprinde verbe de miscare (vin, se cobor), ce dau o usoara nuanta de dinamism baladei, cu toate ca aceasta se remarca prin nota de stabilitate data de folosirea repetata a numeralului trei: trei ciobani, trei turme de oi.

Motivul conflictului dintre ciobani incepe cu conjunctia coordonatoare adversativa iara, caci tabloul luminos anterior se intuneca datorita gravitatii complotului pus la cale de ciobanii ungurean si vrancean.

Eul liric foloseste un ton general obiectiv, dar apar si elemente ce sugereaza compasiunea fata de cel sortit pieirii, dat de utilizarea dativului etic (ca sa mi-l omoare) si de interjectia groazei (marii). Motivul mioarei nazdravane exprima relatia stransa dintre om si animal; aduce in balada elementul fabulos, prin personificarea mioarei. Acest motiv are un caracter dramatic, datorita dialogului si comportamentului mioarei nazdravane.

Rugamintea acesteia adresata stapanului ei primeste accent de bocet, prin frecventa vocativelor si a verbelor la imperativ, fiind un adevarat avertisment impotriva destinului nedrept. Durerea sufleteasca a mioarei se manifesta printr-o durere fizica si asa se explica faptul ca stapanul ei o considera bolnavioara.

Tot aici intalnim si afectiunea reciproca dintre om si animal, redata prin frecventa diminutivelor mangaietoare: miorita, draguta, dragutule, bolnavioara.

Testamentul liric al ciobanului moldovean prezinta confruntarea omului cu moartea, superioritatea omului asupra mortii, dar nu prin posibilitatea de a i se sustrage, ci prin capacitatea de a intelege tainele firii, prin conditia omului ca fiinta perisabila.

De aici se desprinde frumusetea sufleteasca a omului simplu, care sie din milenarul cult al mortilor sa cinsteasca memoria celor disparuti prin oficierea unui ritual funerar.

Tot in aceasta parte se prezinta atasamentul ciobanului fata de indeletnicirea sa si fata de munca, in general. El nu-si poate imagina, chiar si dupa moarte, despartirea de turma sa, de oi si de caine.

Cererea ca ingroparea sa fie infaptuita de cei doi presupusi ucigasi sugereaza izolarea totala in care isi duce existenta pe munte si superioritatea morala, caci ii socoteste totusi oameni pe cei doi presupusi asasini.

Cele trei fluiere ce ii vor fi puse la ...