Complexul lui Prometeu George Călinescu

G. Calinescu a avut doua perechi de parinti: pe aceia naturali si pe cei adoptivi, dar, in familie statutul sau a fost al unui orfan. Lipsit de o afectivitate normala, G. Calinescu nu a avut un model formativ, patern sau matern. De aceea, copilaria si adolescenta lui, lipsite de relevanta pozitiva, sub raport intelectual, ne dezvaluie un elev mediocru, asemenea multor dintre celebritatile literaturii romane: Eminescu, Macedonski, Sadoveanu. Fiind student, va afla printr-o intimplare, ca mama sa adevarata este Maria Visan, servitoarea familiei. Astfel tinarul parcurge spatiul unei crize adinci de personalitate: revederea in propriii lui ochi copilul din flori al unei menajere. Socul trait de revelarea pozitiei sale in societate a prilejuit aparitia aspiratiei de a-si modifica identitatea, de a-si compensa obirsia umila printr-un destin de exceptie. Acest ideal, inca nebulos, a declansat in biografia adolescentului o vointa de intelectualitate, ce contureaza intiile elemente a ceea ce psihanaliza numeste complexul lui Prometeu, totalitatea de trairi psihice, situate pe un fond afectiv profund, ce provoaca, nazuinta de a sti cit parintii nostri si mai mult decit ei, de a sti cit profesorii nostri si mai mult decit ei. La reliefarea acestui complex psihologic au concurat trei evenimente: Primul eveniment a fost angajarea in functia de custode la Biblioteca Facultatii. Biblioteca intrase in posesia bibliotecii personale a lui T. Maiorescu. Stiut abstract din manualul scolar, Maiorescu isi destainuia, pasionant, intimitatea ideativa si, coplesit de emotie, tinarul avea sentimentul ca asista la geneza studiilor marelui critic. Imaginindu-si procesul creator al lui Maiorescu, G. Calinescu se raporta inevitabil la acesta, cu incredintarea ca este cu putinta sa i se potriveasca, considerind ca este indreptatit sa spere ca intr-o zi, cindva, un asemenea volum sa poarte numele sau. In acelasi timp, cartile i-au relevat cunostintele lacunare, informatia limitata si precaritatea culturii generale. Inspaimintat de imaginea reala a eului sau profund, pe care lectura i-o dezvaluia necrutatoare, ca intr-o oglinda, se hotaraste sa se smulga din apele mediocritatii. Al doilea factor in schimbarea personalitatii sale l-a marcat cea dintii personalitate ce a declansat efectiv in constiinta sa dorinta de a se distinge pe plan intelectual Ramiro Ortiz, profesorul de limba si literatura italiana de la Universitatea din Bucuresti. Intre profesor si student s-a conturat o strinsa amicitie. Peste ani, studentul de odinioara a marturisit, adesea, ca datorita acestui fin intelectual si-a insusit o educatie literara de exceptie: Cu el m-am deprins a scrie carti, cu el am deprins mestesugul informatiei literare si al constructiei critice pe substrat istoric, de la el stiu tot ce stiu. Daca in Bucuresti, alaturi de profesorul Ortiz, a avut revelatia vocatiei sale creatoare, in capitala Italiei, fixatia lui G. Calinescu s-a focalizat asupra lui Vasile ...

1) G. Calinescu - Dinamica personalitatii si Universul Operei - studiu introductiv de Ion Balu

2) Prefata la "Viata lui Mihai Eminescu" - G. Dimisianu

3) Principii de estetica - G. Calinescu

4) Istoria literaturii romane - Al. Piru

5) Limba si literatura romana; manual pentru cl. XI-a; autor: Maria Pavnotescu si altii.