Chirila

In mai multe romane si povestiri S. evoca lumea targului: Insemnarile lui Neculai Manea, Haia Sanis, locul unde nu s-a intamplat nimic, Apa mortilor, Balta linistii, Cazul Eugeniei Cosma. S. urmareste si aici drama sufletelor care se osifica in mediul targului provincial un loc al pierzaniei, un infern care duce la dezumanizare, personajele duc o existenta cenusie, monotona, lipsita de preocupari spirituale. Categoria sociala cea mai frecventa intalnita aici este mica burghezie, micul boier de provincie, functionarul de stat. Viata acestora se desfasoara intre prezenta la birou si familie, sau discutiile la cafenea. Cei cu dare de mana ies la vanatoare sau pescuit. Existenta lor devine o povara, existenta lor sufera de plictis. Li se pare ca in urba lor nu se intampla nimic spectaculos. In existenta lor monotonia si mediocritatea isi pune amprenta, chiar si pe cie care vor sa evadeze. Personajele coplesite de mediocritate se aseamana cu cele create de Flaubert si Cehov.

Intalnim chiar si tipul omului de prisos: printul Laie Cantacuzin (din Locul unde nu s-a intamplat nimic). El merge la vanatoare dar nu vaneaza nimic, o iubeste pe Daria Manzu, dar n-are putere s-o ceara de nevasta. Din cand in cand, cand partidul dau ajunge la putere accepta functia de prefect, pleaca in calatorii din plictis. Intalnim si personaje care vor sa se smulga din aceasta mocirla a mediocritati Neculai Manea, Haia Sanis, zborul acestora nu dureaza prea mult caci in cele din urma mediul le striveste. Mutilatii targului provincial sunt cei care se sinucid pentru ca nu mai pot rabda (Locul unde nu s-a intamplat nimic, Haia Sanis, Apa mortilor) si altii care se lasa compromisi de imoralitate (Neculai Manea). Tema naturii ocupa un loc foarte extins in proza sadoveniana. Se regaseste in lucrari cu temetica taraneasca sau istorica, cat si in lucrari in care ntura devine tema dominanta: Imparatia apelor, Valea de la Bradul Stramb, Nopti de sanziene, Nada florilor. Aceste carti cu teme naturii sunt divizate in povestiri cu caracter independent. Pretextul povestrii in aceste naratiuni sunt iesirile sale in natura organizate de vanatoare sau pescuit. Se interfereaza planul naturii cu amanuntele experientei cinegetice. In toate povestirile cu tema naturii autorul se lasa fascinat de acele spatii in care omul a patruns foarte rar si natura isi pastreaza unitatea primordiala. ...