Călin file din poveste

Poemul Calin (file din poveste), este o poveste de iubire, in care autorul prelucreaza motivul popular al zburatorului. in conceptia populara, Zburatorul este un personaj invaluit in mister, care farmeca tinerele fete, facandu-le sa se indragos- teasca de el. Asa se intampla si in poemul Calin (file din poveste). Voinicul misterios intra in viata fetei de imparat pe neasteptate, intr-o noapte, dupa care dispare. La scurt timp dupa plecarea voinicului, fata isi da seama ca asteapta un copil, rodul iubirii dintre ea si Calin. Tatal ei, imparatul, o izgoneste de la palat. Ea isi gaseste adapost in padure, intr-o coliba parasita, unde isi va creste baiatul. Aici o descopera voinicul Calin, dupa sapte ani. Casatoria celor doi tineri constitue finalul fericit al poemului.

Poemul Calin (file din poveste) este un basm cult in versuri alc din opt parti. Poemul isi are punct de plecare intr-un basm popular, Calin Nebunul. Eminescu a povestit initial acest basm in proza, apoi l-a versificat. In acest poem se foloseste descrierea subiectiva care creeaza o anumita impresie sau emotie asupra cititorului. Descrierea subiectiva este marcata de felul cum percepe sau imagineaza obiectul descris. Autorul foloseste foarte multe personificari, comparatii, multe metafore epitete. Participantii nuntii de imparat sunt: imparati, imparatese, mireasa feti-frumosi cu par de aur, zmeii cu solzi de otel, cititorii cei de zodii, Calin, soarele si luna. Eminescu prezinta mai intai lacul somnoros in contrast cu tumultul insectelor. Aici se afla o masa mare-ntinsa cu facli prea luminate la care vor lua loc invitatii, apoi in prim-plan pe imparatul socru, infatisat cu duiosie si umor. M. Eminescu descrie portretul miresei, vizual si auditiv, in plina miscare, sugerandu-irand pe rand, gingasia, emotia puternica. Ea apare asemenea unei Ilene Cosanzene a basmelor noastre populare. Elementul fabulos se accentueaza, deoarece, ca si in balada Miorita, nuni sunt soarele si luna. La nunta participa si curtenii, care se aseaza la masa dupa rang si dupa varsta.

Personajele din nunta gazelor sunt: paienjenasul, furnici, albine, greieri, fluturi, tantari gandacei, carabusi, mireasa. Elementul fantastic creste, nuntasii sunt gazele, micile vietati ale padurii. Poetul realizeaza o atmosfera de voiosie tipic populara, nunta gazelor venind sa lumineze bucuria celor doi tineri pentru implinirea iubirii lor. La nunta gazelor participa intreaga colectivitate, pe cand la cea imparateasca doar personaje din basme si curteni. Daca la prima nunta masa era deja pregatita, acum la pregatirea mesei participa toti, fiecare dupa pricepere si rostul lui: furnicile, albinele, cariul. Gazele apar personificate, poetul scotand in evidenta insusirile lor, ale acestei adevarate comjunitati umane. Este infatisat apoi alaiul nuntii, in prim-plan aflandu-se greierele vornic insotit de nuntasii veseli, bondarul este prezent si el, care prin tinuta sporeste farmecul nuntii. Urmeaza caleasca trasa de lacuste, in care sta mirele flutur, simbol al cochetariei masculine, al lipsei de ...