Basmul popular - Tinereta fara batranete si viata fara de moarte

Extras din referat Cum descarc?

Basmul popular este o opera epica narativa, de mare intindere, in care intamplarile reale se impletesc cu cele fantastice, fiind savarsite de personaje cu puteri supranaturale care reprezinta fortele binelui si ale raului ; invingatoare ies cele ale binelui. Locul si timpul intamplarilor nu sunt bine precizate.
Basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" se incadreaza in genul epic,iar ca specie literara este un basm popular cules si publicat de Petre Ispirescu.Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantastical ca specific stravechi al basmelor,insa si in aceasta creatie populara se manifesta idei filosofice din mitologia romaneasca referitoare la conditia omului in univers,la viziunea despre viata si moarte. Basmul imbina supranaturalul popular cu profunde conceptii filosofice si mitologice,de unde reiese originalitatea unica a acestei creatii.
Seminificatia titlului "Tinerete fara batrabete si viata fara de moarte" releva sensuri pline de substanta ideatica,dubla negatie "fara" reliefand fermitata dorintei omului de a atinge idealuri superioare,anuland astfel adevaratul universal-valabil ca nu exista nici batranete fara tinerete si nici moartea fara de viata,adica nu poti fi batran daca nu ai fost mai intai tanar sin u poti muri daca nu ai fost viu. Subtilitatile semnificatiei titlului se regasesc in cuvintele cu care il intampina zana, cu mila, in tinutul vremii uitate: "-Bine ai venit,Fat-Frumos"- si cele pe care i le spune Moartea, dandu-i o palma:"- bine ai venit ca de ami intarziai,si eu ma prapadeam."
Tema este atipica pentru basm,lupta nu se mai da intre fortele binelui si cele malefice,ci releva dreptul native al omului la fericire si refuzul de a accepta o viata banala,marginita intre limitele umanului. Se pare ca motivul mitologic al copilului are nu accepta sa se nasca nu se regaseste in folclorul altor popoare. Deznodamantul constand in triumful legilor universal-valabile care guverneaza conditia de muritor a omului.
Subiectul ste asemanator basmelor in ceea ce priveste eroii si motivele populare,incipitul fiind reprezentat de formula initiala tipica "a fost o data ca niciodana ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti". Neobisnuita este continuarea cu elemente supranaturale ce prezinta relati imposibile intre elemntele universului,ceea ce at sugera faptul ca aceste inatamplari nu s-au petrecut nicicand si sunt de neconceput:"de cand facea plopusorul pere si rachita micsunele","de cand se bateau ursii in coade". Aceasta formula de inceput are menirea de a proiecta evenimentele narrate intr-un timp fabulos, intr-o ordine stranie,rasturnata a lumii si intr-un spatiu miraculous.
Basmul incepe cu motivul imparatului fara urmas intalnit adesea la aceaste createi populare. Un imparat si o imparateasa isi doreau copii dar degeaba au umblat pe la vraci si filozofi pentru ca nu isi puteau indeplinii dorinta. Vrajitorul le da leacurile dar ii avertizeaza ca aceasta dorinta le va aduce intristare, ca vor avea un singur copil de care insa nu vor avea parte. Copilul este nazdravan inca de a se naste plangand si refuzand de a venii pe lume,desi imparatul ii fagaduia "toate bunurile din lume". Cand acesta ii va promite Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, copilul tace brusc si se naste spre bucuria tuturor. Copilul este istet si curajos invata intr-o luna cat altii intr-un an atfel ca "imparatul murea si invia de bucurie"iar imparatia era mandra ca o sa aiba un conducator intelept ca Solomon.
Cand baiatul implinea cinsprezece ani, i-a cerut tatalui sa-si respecte promisiunea, dar imparatul recunoaste ca n-are de unde sa-I dea tinerete fara batranete si viata fara de moarte si ca fagaduiala avuse drept scop impacarea lui. Tanarul este hotarat sa plece in cautarea idealului pentru care se nascuse pe aceste pamant si toate rugaciunile si lacrimile parintilor sau ale curtenilor de a-l convinge sa renunte la acest scop supreme au fost in zadar. Se manifesta in aceasta secventa a basmului mitul dorintei imposibile. 
Intamplarile urmatoare compun motivul probelor depasite fiind intalnit in majoritatea basmelor cu scopul de a scoate in relief insusirile exceptionale ale eroului, fie pentru a-si gasi sotia potrivita,fie pentru a face ca adevaratul sa triumfe. Fat-Frumos isi allege din grajdurile imparatiei calul cel mai "rapciugos si bubos si slab" pe care il hraneste cu mana lui. Sfatuit de cal, voinicul cere tatalui "palosul sulita,arcul, toba cu sagetile si hainele ce le purta el cand era flacau, ceea ce simbolizeaza intoarcerea la valorile traditionale ca experienta spirituala necesara in aceasta calatorie. 
A treia zi de dimineata voinicul si calul portesc in calatorie insotiti cu merinde si bani si vreo doua sute de ostasi ,dupa cum poruncise imparatul. Dupa ce ies din imparatia tatalui Fat-Frumos imparte toata avutia soldatilor apoi o iau spre rasarit si dupa trei zile si trei nopti ajung intr-o campie plina cu schelete umane. Calul il avertizeaza ca intrasera pe mosia lui unei Ghenoaie care era atat de rea incat omora pe orcine cuteza sa calce pe pamanturile ei de aceea trebuia ca Fat-Frumos sa aiba arcul si sageata pregatite iar palosul si sulita la indemana. Aceasta va fi prima proba pe care voinicul trebuie sa o depaseasca.
Dupa ce au mers "cale lunga si mai lunga" au ajuns pe mosia Scorpiri cu care era sora Ghenoaia dar fiind atat de rele nu puteau convietui. Voinicul trage cu arcul si sageata lovindu-I un cap din cele trei, la adoua sageata Scorpia se roaga la Fat-Frumos sa o ierte acesta fiind cea de-a doua proba.
Aflanduse foarte aproape de palatal Tinerete fara batranete si viata fara de moarte,inconjurat de o padure deasa unde traiau o multime de fiara fioroase.Pentru ca prin padure era imposibil sa poata trece s-au hotarat sa zboare deasupra padurii, asteptand momentul cand lighioanele primeau mancare in curtea palatului. Tocmai cand sa coboare atinse cu piciorul varful unui copac si toate fiarele incep sa urle. Doamne care da de mancare puilor ei ii salveaza orind dobitoacele si trimitandu-le la locul lor, aceasta fiind a treia proba si ultima pe care o depaseste voinicul.
Motivul dorintei implinite incepe cu primirea entuziasta pe care le-o face "doamna palatului" o zana inalta pentru ca pana atunci nu mai vazuse un suflet de om pe la dansa. Ea il priveste cu mil ape voinic si ii ureaza "bun venit" si confirma faptul ca acolo se gasea tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Stapana mai avea doua surori mai mari, ii face cunostinta cu ele si cu animalele fioroase petru a se putea plimba in voie. Cu timpul s-au imprietenit iar Fat-frumos s-a casatorit cu fata cea mica. Va fi prevenit san u mearga in Valea Plangerii. Intr-o zi mergand la vanatoare si alergand dupa un iepure pe care nu-l putuse nimeri cu sageata Fat-Frumos nu baga de seama si trece in Valea Plangerii facandu-i-se dor de casa. Revenirea memoriei si a dorului de parinti sugereaza reumanizarea eroului si redobandirea conditiei de om muritor.
Insa aceasta secventa se manifesta motivul dorului de parinti asa ca hotaraste sa mearga sa-si vada parintii apoi sa se intarca inapoi. In zadar sotia ii spune ca trecusera sute de ani si ca parintii nu ii mai traiau de mult ca va pieri si el daca va pleca dar rugamintile fetelor nu i-au putut ostoi dorul de casa.
Motivul rentoarcerii la conditia umana este si ultimul ce se destinge in acest basm popular, calul se invoieste in cele sin urma sa-l dup ace Fat-Frumos dar numai pana la curtea imparateasca de unde se va intoarce imediat la palat fara sa-l mai astepte. Meleagurile si oamenii sunt de nerecunoscut, in locul unde fusesera mosiile Scorpiei si Gheonoaiei se ridicau orase iar locuitorii radea cand ii intreba de ele ceea ce semnifica scurgerea ireversibila a timpului. Vazand ruinile palatului peste care crescuse buruienile, Fat-Frumos lacrimeza amintindu-si de copilaria petrecuta cu parintii. Barba ii crescuse pana la genunchi ploapele ii cazusera incat trebuia sa le ridice cu degetele casa vada ce se afla intr-o ladita de lemn, de unde "Moartea lui" se ridica si-I trage o palma spunandu-i 
cu "glas slabanogit":"Bine ai venit ca d emai intarziai si eu ma prapadeam." Fat-Frumos cade mort si se preface in pamant.
Accentuare ideii ca Moartea lui reliefeaza conceptia ca fiecare om are o singura moarte. In basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" conflictul nu se manifesta intre fortele binelui si ala raului intre adevar si mincina ci exista numai lupata omului cu sine insusi pentru a-si indeplini idealurile superioare. Este singurul basm care nu poate avea ca formula finala acea zicere devenita celebra:"si au trait fericiti pana la adanci batraneti " deoarece protagonistul simbolizeaza motivul reintoarcerii la conditia umana de muritor.
Basmul se termina cu o formula finala tipica:"iar eu incalecai pe o sa si va spusei dumneavoastra asa"
Voinicul traieste intr-o aparenta fericire in Paradis deoarece aceasta este provocata de amnezie si de incremeniea timpului se aceea exista si dilema daca nu cumva de fapt Fat-Frumos si-a ratat viata reala. Revenindu-i memoria se intoarce la conditia de om muritor care se astfel nu poate intra in vesnicie decat prin moarte.


Fisiere in arhiva (1):

  • Basmul popular - Tinereta fara batranete si viata fara de moarte.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!