Baltagul

Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu actiune complexa, ce se desfasoara pe mai multe planuri narative, avand conflicte puternice, numeroase personaje, oferind o imagine ampla si profunda asupra vietii.

Mihail Sadoveanu, unul dintre marii prozatori din sec XX, a creat o opera literara impresionanta. Romanul Baltagul este una din capodoperele sa doveniene.

Tema acestei opere este cautarea si gasirea ucifasilor pt restabilirea normelor morale. Tema secundara este descrierea monografica a satului arhaic de munte, dar si lumea orasului de la sf sec XIX si inceputul sec XX.

Titlul romanului este sugestiv. Baltagul este arma cu care se apara oierii. In roman cu ea s-a infaptuit dreptatea si s-a restabilit dreptatea, fiind si simbolul initierii lui Gheorghita.

Intalnim si in acest roman mai multe motive: cel al labirintului, al visului, al initierii fiului, al asteptarii, al razbunarii, al lui Isis si Osiris sic el mioritic.

Fiind o opera epica, autorul isi exprima indirect sentimentele, prin intermediul actiunii si al personajelor iar intamplarile relatate sunt plasate in timp si spatiu. Relatarea intamplarilor se face obiectiv, din perspective unui narator omniscient, la persoana aIIIa. Actiunea este complexa, desfasurata pe mai multe planuri narative: unul trecut, retrospectiv, si altele prezente, in derularea lor.

Compozitional, romanul este structurat in trei parti si 16 capitole. Intamplarile relatate se constituie in momente ale subiectului literar. Prima parte cuprinde capitolele I-VI si prezinta expozitiunea si intriga. Expozitiunea prezinta o legenda populara despre nasterea neamurilor. Sunt fixate locul actiunii, intr-un sat de munte, Magura Tarcaului, timpul, toamna tarziu si o parte din personaje. Nechifor Lipan este plecat la Dorna sa cumpere oi iar sotia sa Vitoria il asteapta acasa ingrijorata. Din semen si vise prevestitoare, Vitoria afla ca I s-a intamplat ceva rau barbatului ei. Hotararea de a pleca impreuna cu fiul lor, Gheorghita, constituie intriga. A doua parte suprinde capitolele VII-XIII si infatiseaza desfasurarea actiunii si punctual culminant. Desfasurarea actiunii prezinta drumul celor doi in cautarea lui Lipan. Spatiul cel mai larg este acordat imaginii lumii prezentate in roman: datini, peisaje, oamenii locurilor. In satul Sabasa il gasesc pe Lupu, cainele lui Nechifor, care ii calauzeste spre rapa unde se gaseau osemintele acestuia. Ca moment al subiectului literar, acesta este punctual culminant. A treia parte cuprinde capitolele XIV-XVI si infatiseaza deznodamantul. Cei doi ucigasi, Calistrat Bogza si Ilie Cutui isi recunosc vina, dreptatea este restabilita, iar Vitoria isi face planuri de viitor pentru familie.

O alta trasatura a romanului ca opera epica este prezenta conflictelor puternice. Exista un conflict exterior, de factura sociala, cauzat de crima din dorinta de imbogatire si unul interior ce reprezinta framantarile si cautarile eroinei.

Fiind un roman, actiunea cunoaste ...