Balada Cultă Compunere Argumentativă

Balada culta este o creatie epica in versuri care prezinta intamplari iesite din comun si personaje aflate in imprejurari limita. Aceasta specie s-a dezvoltat in literatura culta sub influenta baladei populare, axand aceleasi caracteristici ca si acestea (prezinta o intamplare din trecut, are o actiune simpla, personaje putine iar epicul interfereaza cu liricul). Balada culta se deosebeste insa de cea populara prin faptul ca este o creatie individuala, de autor, prin dinamica desfasurarii actiunii, prin absenta personajelor fantastice si prin prezenta unor elemente simbolice.

Opera lirica Pasa Hassan de G. cosbuc este o creatie individuala, de de autor, o creatie epica in versuri care prezinta o intamplare din trecutul nostru istoric. Spre deosebire de balada populara, remarcam aici precizia plasarii in timp si spatiu a acestei intamplari. Astfel G. Cosbuc imagineaza o scena a bataliei de la Calugareni, in care obstirea romana, condusa de Mihai Viteazul, a invins armata otomana, aflata sub conducerea lui Sinan-Pasa. Cosbuc a avut ca sursa de inspiratie un fragment din Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul de N. Balcescu, in care este descrisa aceasta batalie. Astfel, timpul si spatiul (1595-la Calugareni) pot fi deduse din mijloace extratextuale.

Desi foarte scurta, actiunea operei se organizeazatotusi sub forma de subiect. Momentele subiectului sunt dislocate insa fata de dispunerea lor obisnuita din balada populara. Expozitiunea este inlocuita cu un inceput ex abrupto in care este infatisat tabloul confruntarii celor doua armate, pe fundalul caruia se individualizeaza cateva personaje: Mihai-voda care conduce atacul micii ostirii romane si turcimea, condusa de la distanta de Hassan. Acesta din urma ii porunceste lui mihnea sa loveasca in spate oastea munteana dar Mihai observa manevra, contracarand atacul si croindu-si drum catre pasa (imtriga). desfasurarea actiunii este simpla (pasa asista neputincios la atacul fulgerator al ostirii romanesi, si pierzandu-si cumpatul, o ia la fuga ingrozit), accentul cazand pe punctul culminant: infricosat de gandul pieirii, pasa isi lasa turbanul cazut, isi smulge vesmantul si alearga nebun. El reuseste sa se salveze in tabara turceasca; aici, spahii se grabesc sa iasa din corturi, aparandu-l (deznodamantul). Personajele sunt putine: protagonistul, Mihai-voda; antologistul, pasa Hassan; personajele secundare-Sinan, Mihnea; personajul colectiv, constituit din mai multe personaj neindividualizate, dar care actioneaza si gandesc la fel (armata romana si cea turceasca-personaje secundare). Conflictul se stabileste intre cei doi conducatori-Mihai si Hassan-si ostile lor. Principalul procedeu de prezentare a celor doi conducatori de osti este antiteza, folosita cu scopul de a sublinia opozitia dintre acestia.

Antiteza pune in evidenta diferentele dintre cei doi conducatori de osti incepand cu pozitia acestora pe campul de lupta, trecand prin siruri, cu fulgeru-n mana printre randurile ostirii pagane, Hassan este pasiv, stand departe de lupta, sub poala ...