Arhiva

I INTRODUCERE

1. Scopul lucrarii

Astazi arhiva a ajuns o foarte importanta institutie de stat insa multa lume nu are nici o tangenta cu ea si deci nu-i cunoaste menirea si avantajele.

Lucrarea de fata nu se doreste a fi o lucrare de informare a maselor ci doar o simpla incursiune in domeniul arhivisticii, o scurta prezentare istorica si analiza a structurii sale.

2. Definitia arhivei

Arhiva este locul de pastrare a actelor, o institutie care pastreaza totalitatea actelor sau a documentelor.

Arhivele sunt pretioase depozite de informatie istorica scrisa. Fondul arhivistic este un important tezaur scris care face parte din patrimoniul cultural-national al unui popor. Termenul adoptat de noi este un termen latin "archivarum"care insa la randul sau este corespondentul grecescului ,,archeion" care desemna curia inaltului magistrat numit ,,archeon".

II. APARITIA SI DEZVOLTAREA MISCARII ARHIVISTE

Cele dintai arhive sunt facute vechi si s-au constituit inca din antichitate, in orientul antic la greci si la romani. Creatorii de arhive au fost institutiile politice din stat. Dupa caderea imperiului Roman, activitatea arhivistica este continuata de si in imperiul Bizantin si in tarile arabe. Incepand cu secolele IV-V apar arhivele eclezionaste ale institutiilor bisericesti si centrelor monahale din Apusul Europei.1

Odata cu inceputurile evului mediu, arhivele primesc functii mai precise si se diversifica. Astfel pe langa concentratia statala se infiinteaza arhivele institutionale administrative teritoriale si locale; arhivele unor asociatii. In epoca moderna numarul creatorilor de arhive a crescut. Dupa unirea din 1918 s-a impus o noua organizare a arhivelor teritoriale. Astfel in 1920 au fost infiintate patru directii regionale: Bucuresti, Iasi Chisinau si Cluj, iar in anii urmatori s-au creat filiale in Craiova, Timisoara, Brasov si Cernauti. Azi, "Arhivele Nationale" este cea mai importanta institutie de profil a tarii. Ea adaposteste in depozitele sale aproape 250,000 documente de arhiva in circa 60d edificii. Arhivele din Cluj se situeaza pe locul doi din punct de vedere al numarului de documente circa 17.000 la care se adauga in 34.000 cu caracter permanent care insa nu pot fi prelucrate.

Edroiu, Nicolae - ""Introducere in stiintele auxiliare istoriei" Editura Presa Universitara Clujeana Cluj-Napoca, 1999, 467pag.

Sacerdoseanu, Aurel - "Arhivistica" Editura Stiintifica Bucuresti, 1970, 330pag.